Voi ţineţi vreodată scorul?

Nu, nu mă refer la un joc de baschet, la un joc de fotbal, la un joc online oarecare sau un joc de tenis la Wii… mă refer la scor, aşa, în general, în viaţa de zi cu zi…

Voi ţineţi vreodată scorul? Faceţi concursuri stupide cu prietenii, colegii sau străinii numărând de câte ori v-aţi dus la baie sau de câte ori v-a ascultat profesorul de istorie semestrul ăsta?

Cu mine profesoara de istorie avea ceva. Mă asculta în fiecare oră. Primul. Sau, în fine, avea impresia că mă ascultă. Mereu mă ridica şi mă ţinea în picioare. Mă întreba ceva şi tot ea răspundea. Aveam catalogul plin de note venite de nicăieri. Note bune. Rareori chiar mă lăsa să-i răspund. Adesea doar ştia că m-a ridicat şi deci trebuie să-mi dea o notă. Sunt băiat bun, deci nota era mare. Nu deranjam ora… nu eram îmbrăcat urât, nu eram ţigan (ba dimpotrivă, aveam reputaţie de evreu iar Holocaustul a fost urât şi ea ştie asta foarte bine).

Am zis de ţigani pentru că aveam un ţigan în clasă. El era cel mai ascultat la alte materii. Şi pe el mereu îl ascultau pe bune. Îmi amintesc o dată că am vorbit cu el şi am ţinut scorul. Am vrut să vedem de câte ori ne ascultă la anumite materii într-o săptămână şi era vizibil la finalul “jocului” că unii profesori au ceva cu ţiganii şi altii au ceva cu evreii (sau cu mine, cu Ariel, cu persoana mea).

Viaţa-i o joacă. Ţineţi scorul tot mai des. Cel puţin asta sugerează şi PUMA!

Ne vedem aici!

Distribuie:

Spune-ne părerea ta

Atenţie! Noi suntem prieteni cu limba română şi nu mai acceptăm comentarii care nu respectă regulile de bun simţ ale gramaticii limbii noastre oficiale.
Îţi mulţumim pentru înţelegere.