Sinceră să fiu, doar 2 factori îmi pot explica bruma de geografie pe care o ştiu. Primul este teza unică pe care a trebuit s-o dau înainte de a întâlni al doilea motiv. Ceea ce mă aduce la Florentin Rotea.

Proful de geogra este unul dintre cei mai cunoscuţi, cei mai iubiţi şi cei mai „controversați” profi din Vianu. Legenda spune că barba lui fantasmagorică are proprietăţi vindecătoare şi că poate simţi şi alina suferinţa elevilor.

În realitate, Rotea este genul de profesor care nu-ţi bagă materia cu de-a “sila” pe gât, care ţine cu elevii şi căruia nu-i e frică să conteste sistemul…  zic eu.

Am profitat de ora lui liberă şi (la propunerea lui modestă) i-am luat un interviu.

Oana Ştefanescu: În primul rând, aş vrea să vă întreb de ce aţi devenit profesor?

Florentin Rotea: De ce? Nu stiu… poate pentru că aşa a vrut mama şi aşa a vrut şi Dumnezeu. Eu când eram de vârsta voastră nu mă gândeam că o să ajung aici. Unii profi ne atenţionau, dar eu nu le dădeam mare importantă. Aşa a fost să fie. După facultate am zis să încerc şi iată-mă aici!

O.Ş.: Noi ne bucurăm!

F.R.: Şi eu mă bucur, cred că se vede!

O.Ş.: Credeţi că atitudinea dvs. faţă de elevi influenţează modul în care aceştia învaţă?

F.R.: Da! Mai bine spus „modul în care nu învață”. Acum să fim serioși… elevii nu prea învaţă; eu fiind foarte liber cu voi, învaţă numai cei ce vor să înveţe şi pe care îi interesează.

O. Ş.: Dacă nu aţi fi devenit professor, v-aţi gândit ce-aţi fi făcut?

F.R.: Ca orice copil aveam şi eu visele mele… m-aş fi făcut artist. Actor! (n.r. – râde)

O.Ş.: Mă aşteptăm! Când eraţi de vârsta noastră cum vă petreceaţi timpul?

F.R.: Aşteptam întrebarea asta! Eu în liceu am fost un elev foarte cuminte, leneş şi nepopular şi nu mi-a plăcut deloc! A fost exact ca-n Bacovia! Era un liceu industrial, iar eu aveam înclinări spre partea umană. Eu acum, practic, îmi trăiesc partea aceea a vieţii prin voi, şi deşi nu e bine, sunt cam ca un liceean.

O.Ş.: Cum credeţi că au evoluat generaţiile de elevi?

F.R.: Din păcate, din câte văd eu, nivelul este în scădere. Dar asta este din cauza mediului în care trăim. Copiii nu mai au timp să citească, tot timpul agitaţie, nebunie, viteză, fast food… nu mai avem timp pentru noi înşine. Dar… sper să mă înşel.

O.Ş.: Ce părere aveţi despre sistemul de învăţământ?

F.R.: E o întrebare foarte grea… nu ştiu ce să raspund… Nu îmi place! Nu îmi place notarea elevilor, eu aş prefera la liceu un sistem mai apropiat de facultate. Nu sunt pentru a timora elevul, ci pentru o educaţie deschisă cu explicaţii foarte multe.

O.Ş.: Ce aţi schimba la relaţia profesor-elev?

F.R: Foarte multe! De la intratul în clasă când dau Bună Ziua şi elevii se ridică. Nu suport asta. După care, aş schimba modul de predare. Am mai spus, sunt pentru o predare deschisă. La fel, aş schimba modul de ascultare, fără frică şi note mici. Eu asta încerc să fac la ore: să vă captez atenţia şi să vă duc unde vreau eu.

O.Ş.: Ce ne puteţi spune despre excursiile pe care le organizaţi?

F.R.: Mă simt foarte bine cu voi. Eu pun foarte mult suflet. Şi ştiu de ce preferă elevii să vină cu mine. Ceilalţi profesori spun că veniţi din alte motive… dar eu spun că veniţi că vă place, că vă simţiţi liberi, că eu stau cu voi. Eu vin peste voi, vorbesc cu voi, cântăm la chitara… Mă deranjează că se aud numai lucruri rele, dar noi ştim adevărul.

O.Ş.: Cum v-a influenţat viaţa privată faptul că sunteţi profesor?

F.R.: E o poveste… eu am devenit profesor într-un moment de cumpănă a vieţii mele. În primul an nu ştiam mai nimic, nici elevii de mine. Dar în anul al doilea aţi venit voi, actuala clasă a 11-a. Şi voi sunteţi bobocii mei de suflet pentru că v-am luat şi v-am crescut cum am vrut eu. Un caz foarte frumos a fost când eram la voi la clasă şi aud din spatele clasei (defapt chiar tu ai spus, Oana) “€œVă iubim!”. Şi asta m-a vindecat! Poate că sunt prea afectiv şi îmi pun prea mult din viaţă mea în şcoală. Nu stiu… până acum a fost bine.

O.Ş.: În final, ce sfat le-aţi da elevilor?

F.R.: Să înveţe! Învăţaţi orice! Studiaţi orice începând de la materii de liceu, până la pasiunile voastre. Citiţi mult şi fiţi puternici! Şi multă credinţă.

O.Ş.: Mulţumim pentru sfaturi şi pentru interviu!