Mor de dor de mare. M-a cuprins aşa dintr-o dată şi-mi vine să iau primul tren să dau o fugă.

A început şcoala. Parcă totul s-a transformat, după o vară în care l-am luat pe „nu” în braţe. Mă simt bătrână, deşi sunt în anul II. Bătrână faţă de tinerii de anul I care umblă debusolaţi prin facultate după orar sau bat din uşă în uşă să găsească secretariatul. Prima zi de şcoală a fost mai veselă ca cea de anul trecut, zi în care am trecut prin toate depresiile posibile şi când, mi-aş fi dorit cu tot dinadinsul să fiu cu fetele în Bucureşti. Luni am fost cu Dana la deschidere, desi iniţial m-am încăpăţânat să mă duc la o chestie de două ore pe care deja o presimţisem că va fi plicticoasă. Citeşte în continuare »