Am avut şi eu cândva 18 ani. Îmi amintesc extrem de clar ziua aceea de naştere. Ai mei erau puţin jenaţi, nu prea aveau bani, fiind profesori primeau salariul doar pe data de 21 sau 22 a lunii. Eu, nascut în 16, nu prea mă puteam bucura de bani niciodată de aniversarea mea pentru că eram în acele zile dinainte, când rămâi fără un leu de salam sau ceapă. Am ieşit doar eu cu un drag prieten, Bogdan, am băut nişte beri şi gata. Nu am făcut nici măcar atunci vreo dramă din asta. Nu cred că eram mai matur, doar conştient că în teribilii ani nouăzeci erai mulţumit de realitatea simplă, aveam cei mai cool părinţi din lume, tot liceul făcusem în limita posibilităţilor ce am vrut, fumam acasă, nu eram moralizat pentru că beam, nici că lipseam nopţi la rând din pătuţul meu, dormind pe tot felul de canapele străine, şi aveam amintirile unor vacanţe minunate, fără constrângeri şi fără restricţii.

Citeşte în continuare »