Arhivă pentru ‘ADCSNA’

ADCSNA: Saturation

Albume de care poate n-aţi auzit dar ar merita o încercare, blahblahblah etc. Azi: Saturation (CRAPuration? Shiterection? FAT=YOURASStion?).

Dacă aş zice Urge Overkill, cred că e foarte probabil c-aţi răspunde “huh?”. Totuşi, cred că-i ştiţi deja. See, au avut un cover de la “Girl, You’ll Be a Woman Soon” de Neil Young care a apărut în Pulp Fiction în scena în care Uma Thurman descoperă cocaina lui John Travolta şi ingerează prea mult.

Ironia e, “Woman Soon” a devenit cel mai mare hit al lor deşi n-are aproape nimic de-a face cu stilul lor obişnuit. Oricum, Urge Overkill (sau UO) n-au o istorie prea interesantă: formaţi în 1986 în Chicago şi luându-şi numele de la un vers din “Funkentelechy” din Parliament, au pierdut timp ca un grup generic de noise-rock înainte să treacă la un stil de alternative rock, au fost promovaţi ca “The Next Big Thing” da’ n-au reuşit să devină faimoşi în climatul post-Nevermind şi eventual s-au dezintegrat în 1997.

Citeşte în continuare »

ADCSNA: The Stoop

Albumele astea vin din mai multe genuri, zone şi epoci, pot fi mai mult sau mai puţin cunoscute, dar merită cel puţin o ascultare. Din seria ADCSNA azi avem The Stoop (Are you going to STOOP TO THEIR LEVEL??!?!?!?!?!!!!!).

Imani Coppola n-a avut exact o carieră norocoasă. See, după succesul minor al lui Chupacabra a avut o ceartă previzibilă cu casa de discuri care mai vroia un succes, şi a stat deceniu în obscuritate, punând albume pe gratis online. Şi eventual a reuşit să revină la o oarecare măsură de vizibilitate cu The Black and White Album (2007), un album mai inconsistent şi dezorganizat decât Chupacabra care are piesele bune îngropate în nişte umplutură de gen ”modern R&B bullshit”.

Deci, The Stoop (2008) pare promiţător până acum: Coppola a înfiinţat un duo numit “Little Jackie” cu multi-instrumentalistul Adam Pallin (creditat aici pentru bas şi claviaturi; mare surpriză: e şi el newyorkez), a declarat că scopul e practic să se întoarcă la muzica pop, şi Mike “Nu Tipu’ De Heavy Metal, Celălalt Tip” Mangini co-produce alături de Coppola şi Pallin. So far, so good… so what?

Citeşte în continuare »

ADCSNA: Chupacabra

Albumele astea vin din mai multe genuri, zone şi epoci, pot fi mai mult sau mai puţin cunoscute, dar merită cel puţin o ascultare. Din seria ADCSNA azi avem Chupacabra (oh yeah? suck my goats!).

Nu, nu m-am apucat să scriu despre monştri mitici din Mexic. Chupacabra (1997) e un album de Imani Coppola pe care l-am găsit accidental – cred c-am dat peste el când căutam ceva cu totul diferit. Dar, hei, e unul din accidentele alea bune, fiindcă Chupacabra a ajuns să-mi placă destul de mult.

Informaţiile de fundal aici sunt simple: e un album de Imani Coppola, o tipă newyorkeză multi-instrumentalistă (în afară de vocale, ea are credit pentru chitări, claviaturi, vioară şi aranjamente), produs de Mike Mangini (de asemenea creditat pentru chitări, claviaturi şi aranjamente). Şi înainte să întrebaţi: nu, nu e vorba de bateristul de la Extreme, ci un producător de hip-hop care a lucrat cu un grup numit Digable Planets, pe care eu nu l-am ascultat.

Citeşte în continuare »

ADCSNA: Maybe You’ve Been Brainwashed Too

Albumele astea vin din mai multe genuri, zone şi epoci, pot fi mai mult sau mai puţin cunoscute, dar merită cel puţin o ascultare. Din seria ADCSNA azi avem Maybe You’ve Been Brainwashed Too.

Probabil că aţi auzit o piesă de Gregg Alexander (n. 4 mai 1970) fără să vă daţi seama: Alexander este un muzician care a scris şi produs multe piese pentru cântăreţi de pop precum Ronan Keating, Belinda Carlisle, Sophie Ellis-Bextor, Texas, Enrique Iglesias, INXS şi câteva foste membre Spice Girls. Nu voi comenta asupra munca lui în acest domeniu fiindcă din întreaga listă anterioară îmi place doar un singur grup şi restul variază între “ambivalent” şi “TOTAL HATE”.

nr-mybbtÎn 1997, Alexander a avut decizia inspirată de a crea un grup numit New Radicals, grup în care el era singurul membru constant, se ocupa de majoritatea instrumentelor (chitară, bas, tobe, claviaturi) şi cânta (sunând ca o combinaţie între Todd Rundgren, Prince şi Black Francis din Pixies), cu contribuţii în plus din partea multor altor muzicieni (inclusiv Danielle Brisebois la vocale backup şi pian, Rusty Anderson la chitară, Josh Freese la tobe, Rick Nowels şi Greg Philinganes la pian etc.).

Citeşte în continuare »

ADCSNA: The Greatest Gift

Albumele astea vin din mai multe genuri, zone şi epoci, pot fi mai mult sau mai puţin cunoscute, dar merită cel puţin o ascultare. Din seria ADCSNA azi avem The Greatest Gift.

Scratch Acid

Scratch Acid

Formaţi în 1982 în Austin, Texas, Scratch Acid în cariera lor de 5 ani au ajuns să fie un grup important în scena de noise-rock a anilor ’80 din SUA, scenă care mai târziu a reprezentat o influenţă importantă asupra alternative rock-ului şi grunge-ului. Noise-rockul este exact ce sugerează titlul: un gen de muzică folosind instrumentaţie de rock dar cu un accent pe atonalitate, disonanţă, zgomot, un sunet şi o atitudine agresivă în general.

Scratch Acid aveau următorii membri: Citeşte în continuare »

ADCSNA: The Idiot, Lust for Life

Albumele astea vin din mai multe genuri, zone şi epoci, pot fi mai mult sau mai puţin cunoscute, dar merită cel puţin o ascultare. Din seria ADCSNA azi avem The Idiot şi Lust for Life.

Pe parcursul realizării articolului despre The Stooges am descoperit că am primele două albume solo ale lui Iggy Pop, cele care se bucură de cea mai bună reputaţie în rândul fanilor şi criticilor. Citeşte în continuare »

ADCSNA: It’s Great When You’re Straight… Yeah

Albumele astea vin din mai multe genuri, zone şi epoci, pot fi mai mult sau mai puţin cunoscute, dar merită cel puţin o ascultare. Din seria ADCSNA azi avem It’s Great When You’re Straight… Yeah.

Happy Mondays s-au dezintegrat în 1992 după un album dezastruos (Yes, Please!), exacerbat de dependenţa de droguri a tuturor membrilor. Shaun Ryder şi Bez în schimb au ieşit din nou la iveală după o perioadă de rehabilitare cu un nou grup, Black Grape. Citeşte în continuare »

ADCSNA: Pills ‘n’ Thrills and Bellyaches

Albumele astea vin din mai multe genuri, zone şi epoci, pot fi mai mult sau mai puţin cunoscute, dar merită cel puţin o ascultare. Din seria ADCSNA (Albume De Care Sigur N-ai Auzit) azi avem Pills ‘n’ Thrills and Bellyaches.

Happy Mondays, 1990

Happy Mondays, 1990

Al doilea cel mai important grup de Madchester sunt Happy Mondays (existaţi între 1980-1993, reuniţi sporadic în 1999 şi permanent în 2004), cu următorii membri:

Shaun Ryder – vocal
Paul Ryder – bas
Mark Day – chitară
Paul Davis – claviaturi, sintetizatoare
Gary Whelan – tobe
Bez (Mark Berry) – percuţie, dans
Rowetta Satchell – vocal Citeşte în continuare »

ADCSNA: Tom Tom Club

Albumele astea vin din mai multe genuri, zone şi epoci, pot fi mai mult sau mai puţin cunoscute, dar merită cel puţin o ascultare. Din seria ADCSNA azi avem Tom Tom Club.

ttcTom Tom Club reprezintă un proiect adiţional de Tina Weymouth şi Chris Frantz, faimoşi ca secţiunea de ritm din Talking Heads. În timpul hiatusului dintre 1980-1983 al formaţiei lor principale, cuplul s-a mutat pentru câteva luni la Compass Point Studios, Bahamas, unde au înregistrat albumul Tom Tom Club (1981). Pe album li s-au alăturat câţiva muzicieni în plus, precum vechiul colaborator Adrian Belew la chitară, pianistul de reggae Tyrone Downie, percuţionistul Uziah Thompson şi sorile Tinei, Lani şi Laura, la vocale suplimentare. Citeşte în continuare »