Grupurile astea vin din mai multe genuri, zone şi epoci, pot fi mai mult sau mai puţin cunoscute, dar merită cel puţin o ascultare. Din seria TDCSNA azi avem XTC (din păcate, HRN, CCN, INXS şi LSD nu au putut ajunge…). 

XTC, 1982

Cu milenii în urmă, când dinozaurii colindau planeta, eu m-am luat de Red Hot Chili Peppers pentru schimbarea lor de la funk-rock energetic la un rock psihedelic foarte “mellow” post-1999. De ce am făcut-o? Pentru că XTC au făcut deja schimbarea de la chestii energetice la chestii studio-intensive de un milion de ori mai bine, în aşa măsură încât sunt cel mai bun argument la care mă pot gândi despre beneficiile unei schimbări de stil pentru un grup.  

Citeşte în continuare »

Grupurile astea vin din mai multe genuri, zone şi epoci, pot fi mai mult sau mai puţin cunoscute, dar merită cel puţin o ascultare. Din seria TDCSNA azi avem The Flaming Lips (providing needles for your balloons). 

Un lucru care mie mi se pare frustrant e că de fie care dată când mă pregătesc să brutalizez verbal statele alea din mijlocul SUA şi să zic că practic de-abia alcătuiesc un coş pe faţa Americii, îmi amintesc că au produs cel puţin un lucru bun. Cam strică efectul glumei. 

The Flaming Lips, 2009

De exemplu, Oklahoma. Undeva într-o poziţie înaltă pe lista celor mai inutile state alături de Idaho, Utah, Nebraska şi celelalte pustietăţi care ocupă spaţiu între California şi coasta de est. Dar şi habitatul The Flaming Lips, unul din grupurile mele favorite de alt-rock. 

Citeşte în continuare »

Grupurile astea vin din mai multe genuri, zone şi epoci, pot fi mai mult sau mai puţin cunoscute, dar merită cel puţin o ascultare. Din seria TDCSNA azi avem Queens of the Stone Age (former teenage hand models). 

Queens of the Stone Age, 2003

Ce exact e Queens of the Stone Age, în afară de unul din cele mai mişto grupuri de rock din epoca recentă? Well, terminologia asta constituie o problemă. Nu e exact un grup în sensul corect al cuvântului, fiindcă singurul membru constant este de altfel creierul grupului, Josh Homme. Dar nu e nici proiectul său solo, fiindcă Homme mereu recrutează diferiţi muzicieni pentru a contribui la albume dar menţine câţiva muzicieni pentru a forma un grup de “nucleu” cu care merge în turnee şi… 

Screw it. Queens of the Stone Age (QOTSA ca să nu scriu de fiecare dată numele complet) sunt practic un Nine Inch Nails sau This Mortal Coil, iar centrul lor e reprezentat de Josh Homme. Hai să trec la chestiile importante înainte să stau cinci ore la probleme semantice. 

Citeşte în continuare »

Grupurile astea vin din mai multe genuri, zone şi epoci, pot fi mai mult sau mai puţin cunoscute, dar merită cel puţin o ascultare. Din seria TDCSNA azi avem Kyuss.

Kyuss

Y’know, eu mereu aveam impresia că tot sudul Californiei e format din Los Angeles, San Diego şi un mare deşert gol la graniţa cu Nevada. Obişnuiam să mă întreb dacă locuiesc oameni acolo şi, dacă da, de ce naiba mai stau într-o zonă pustie în care nu-i nimic de făcut?

Şi dup-aia am ascultat Kyuss. Holy shit, acuma vreau să mă mut în deşert cu o chitară electrică şi multă iarbă.

Citeşte în continuare »

Grupurile astea vin din mai multe genuri, zone şi epoci, pot fi mai mult sau mai puţin cunoscute, dar merită cel puţin o ascultare. Din seria TDCSNA azi avem Emerson, Lake & Palmer.

Emerson, Lake & Palmer, 1973

Okay, acum am şi al doilea TDCSNA pentru un grup care nu-mi place 100%. Grupul în chestiune fiind supergrupul de rock progresiv Emerson, Lake & Palmer (ELP), existent între 1970-1979. Sper să pot să fi înţeles şi explicat şi eu ca lumea până la sfârşit de ce nu-mi plac complet ca celelalte grupuri care au primit un TDCSNA anterior, şi cine ştie, poate altcuiva o să-i placă mai mult decât mie (hi dad!).

Citeşte în continuare »

Grupurile astea vin din mai multe genuri, zone şi epoci, pot fi mai mult sau mai puţin cunoscute, dar merită cel puţin o ascultare. Din seria TDCSNA azi avem The Electric Prunes.

The Electric Prunes

Celălalt caz faimos al unui grup psihedelic şi de garage rock în acelaşi timp îl reprezintă The Electric Prunes. Cariera lor a fost cam la fel de scurtă ca cea a 13th Floor Elevators, cuprinzând anii 1965-1970, dar au reluat-o după o pauză lungă în 2001. Grupul a avut mai mulţi membri, aliniamentul lor “clasic” din anii ’60 conţinându-i pe următorii:

James Lowe – vocal, chitară
Mark Tulin – bas
James Spagnola (“Weasel”) – chitară
Ken Williams – chitară
Preston Ritter – tobe

Citeşte în continuare »

Grupurile astea vin din mai multe genuri, zone şi epoci, pot fi mai mult sau mai puţin cunoscute, dar merită cel puţin o ascultare. Din seria TDCSNA azi avem DJ Shadow. 

DJ Shadow

TDCSNA-ul de azi trebuia să fie despre altcineva, dar n-am reuşit să obţin discografia completă încă. No big deal – DJ Shadow e un înlocuitor mai mult decât adecvat. 

Josh Davis a/k/a DJ Shadow (n. 1972), producător şi DJ din San Francisco, California activ din 1989 până în prezent, este o figură cheie în genul de hip hop instrumental şi frecvent considerat unul din cei mai importanţi artişti de trip-hop  (de fapt, termenul a fost creat de un critic muzical pentru a descrie stilul său), în ciuda faptului că urăşte această etichetă (dar şi Massive Attack nu sunt mari fani ai etichetei de “trip-hop”, so there ya go). 

Citeşte în continuare »