Strop de fericire

Articol scris de Cloverina

Scump strop de fericire,

Nu reuşesc să te privesc prin prisma realităţii şi să îmi desprind din mintea dezolantă imaginea ta metaforizată într-o picătură din inima mea. M-am gândit cândva că viaţa omului, ca înşiruire a momentelor unei fiinţe dependentă de slăbiciunile sufletului, nu poate fi altceva decât o altfel de transpunere a unei ploi de vară, o ploaie caldă, mult prea trecătoare. Dacă ipoteza mea este adevărată, tu eşti picătura care mi-a inundat inima, picătură de fericire, picatura în care aş vrea să înot o viaţă.

Ard de dorul tău! Mă topesc! Stau pe uscat, aşteptându-te pe tine, picătură ce imi trezeşte inima la realitate, la realitatea noastră. Ştii doar… sunt eu, tu şi restul lumii, iar eu, fiinţă neputincioasă în faţa dragostei, te port pe tine în vene. Picătura mea de iubire, te plimbi prin venele mele, îmi cunoşti fiecare colţişor al corpului dependent de tine ca de un drog favorit, îmi ajungi la sufletul osândit, îmi redai bătăile inimii, după care iar pleci, te îndepărtezi de inima mea. Iar eu… eu rămân închisă într-un cerc vicios în care punctul de reper eşti tu, e iubirea ta.

Cât îmi place să deschid cutia cu amintiri, cutia mea cu zile însorite şi să recitesc de zeci şi zeci de ori răvaşuri care îmi mărturisesc dragostea ta, rânduri care, deşi atinse de timp, ele păstrează intacte jurămintele tale. Mă gândesc oare ce faci tu cu scrisorile acestea, scrisori smulse din inima mea. Oare le ţii aproape de sufletul tău? Sau poate le arzi? Şi câtă dragoste arzi o dată cu ele! Şi câtă dragoste am pus în toate!

Aş vrea să vii mai repede lângă inima mea, să mă înalti iar spre cer, să îmi redai bătăile inimii, să îmi mângâi sufletul cu sunetul iubirii tale. Muzica ce iubeşte inima mea este muzica dragostei ce mi-o porţi. Inima mea bate o dată cu a ta şi amândouă scot cel mai frumos sunet care mi-a fost dat să aud. Culoarea ce iubeşte ochii mei este culoarea ochiilor tăi.

Dacă într-o dimineaţa am sa mă trezesc şi nu am să te mai găsesc, îţi jur că o să te caut până la infinit şi am să te găsesc! Dacă nu, o să îmi doresc atât de mult să te am lângă mine încât am să te răpesc din vise şi o să te am din nou doar pentru mine!

Eşti singurul aer pe care pot sa îl respir! Prin ochii tăi mă văd perfectă… Mă vedeam… Vreau să mă văd iar! Ştiu că lumea asta nu e îndeajuns de mare pentru dragostea ce ţi-o port. Aş vrea doar să culeg câteva stele şi să scriu cu ele pe cer numele noastre, ca tot universul să ştie că noi suntem lumea, noi suntem iubirea pe pământ.

Mă înec, mă sufoc, mă pierd! Mă ţii la suprafaţă, mă salvezi! Încetinesc bătăile inimii, încetinesc ritmul vieţii doar ca să te simt mai mult. De fiecare dată gust fericirea noastră în grabă, de frică să nu dispară prea repede, când nu mă aştept. Te iubesc pentru că dacă nu ai fi tu, în ochii mei nu ar mai fi nicio sclipire! Când îmi atingi buzele, jocuri de lumini îmi umplu sufletul şi ochii.

Mi-e amar gândul că în trecut am dăruit altor bărbaţi particule din inima mea și mi-e la fel de amar gândul că te-ai dăruit şi altor femei. În mintea mea nu poate pătrunde ideea că mâna care azi strânge mâna ta, mâine ar putea strânge o alta. Nu vreau ca într-un moment de amărăciune sau supărare să îţi spui că dacă ai fi trăit cu altă femeie ar fi fost mai bine. Nu vreau să te căieşti, fie şi doar un minut, că trăieşti alături de mine, în mine, pentru mine!

Ador că nu există „eu” şi „tu”, ci „noi”. Ador faptul că tu nu numeri stelele de pe cer, ci visele din inima mea. Ador că mi-ai tatuat pe inimă dorinţe de neimaginat şi o dragoste nemărginită. Şi te mai ador pe tine. Eu nu vreau să fiu adorată, mă mulţumesc să fiu iubită. Nu ştiu dacă îmi doresc să mă iubeşti mai puţin şi să mă înţelegi mai mult sau să mă iubeşti mai mult şi să mă înţelegi mai puţin. Vreau doar să nu te pierd. Vreau să rămâi fidel trupului meu, sufletului meu, venelor mele. Nu vreau să pleci, picătura mea de iubire! Nu pleca…! Te iubesc!

A ta pentru totdeauna!

Distribuie:

Echipa

AmDoar18Ani.ro este un blog colectiv ce îşi propune să informeze tinerii liceeni. Îi vom ţine la curent cu evenimente care mai de care mai interesante, ce îi vor ajuta să îşi petreacă într-un mod folositor timpul liber.

3 Comentarii

  • Reply 29.April.2010

    Radu

    Ai inceput promitator , dupa care ai dat in platitudine … Iubirea este un subiect atat de dezbatut incat cu greu reuseste cineva a scrie ceva original .

    “M-am gândit cândva că viaţa omului, ca înşiruire a momentelor unei fiinţe dependentă de slăbiciunile sufletului, nu poate fi altceva decât o altfel de transpunere a unei ploi de vară, o ploaie caldă, mult prea trecătoare.”
    ar trebui refolmulat asta … Viata nu poate fi insusire a momentelor , ci momentele sunt insusiri ale vietii .
    Deci reformularea :
    “M-am gandit candva ca momentele omului , ca insusiri ale unei vieti dependente de slabiciunile sufletului , nu pot fi altceva decat …. ”

    “Nu ştiu dacă îmi doresc să mă iubeşti mai puţin şi să mă înţelegi mai mult sau să mă iubeşti mai mult şi să mă înţelegi mai puţin. ”

    Doreste-ti sa te iubeasca mai mult si sa te inteleaga mai putin .

  • Reply 29.April.2010

    Cloverina

    mersi Radu. :) nu stiu de ce totusi tind sa fac o comparatie intre un substantiv la singular (viata) si un alt substantiv tot la singular si nu la plural (insusire si nu insusiri). Dar poate totusi ai dretapte. :)

    • Reply 29.April.2010

      BuBu

      :-$
      eu te iubesc :X si-mi place articolul ;;)>:D<

Lasă un răspuns

Atenţie! Noi suntem prieteni cu limba română şi nu mai acceptăm comentarii care nu respectă regulile de bun simţ ale gramaticii limbii noastre oficiale.
Îţi mulţumim pentru înţelegere.