16.Oct.2008 / Uncategorized / 1,321 vizualizări /
Skateboarding
I-ati vazut sau nu pe baietii cu placile, care pe trotuare si uneori strazi acceptabil asfaltate, vin din spate cu un zgomot asurzitor. Batranii, manelistii si cainii se uita cu aceeasi privire la ei, iar toata lumea este nelamurita…
La inceput, au fost copii care scoteau axele de la patinele cu rotile si le insurubau la niste placi de lemn… Asta era in anii 50′. Am aflat cu uimire ca asa ceva a fost vazut si pe la noi prin ’60: o chestie care mergea pe ditai rulmentii si scotea un zgomot infernal… Totusi, cat de infernal este “infernal”?
In State insa, (pe scurt) la vremea aia era skateboardingului se remarca in orasul Santa Monica unde se alcatuia o, mai tarziu, faimoasa echipa, Zephyr, formata din surferi care schimbasera apa in favoarea asfaltului. Atunci skateboardingul consta in acrobatii “aerobice”, punctandu-se stilul, curbele si echilibrul pe placa. Moda apoi a trecut in anii 65′ – 70′ pe mini-surfboard cu roti…
Prin anii ’80 se practica freestyle skateboarding-ul, un gen al skatingului care consta in realizarea unor giumbuslucuri acrobatii extrem de solicitante fizic si mental. Personal, aleg sa cred ca cel mai bun freestyler de care am auzit este Rodney Mullen. Unii cred ca mine, altii imi spun ca sunt pozer. Aveti mai jos un clip care va va convinge sau nu. Pe mine m-a convins.
Nenea Mullen a facut cam majoritatea flip trickurilor care exista la momentul actual iar apoi, din uriasa sa contributie, s-a nascut independent de vointa lui un stil nou de skate denumit street skating…
Iar de acilisea a pornit toata smecheria. Antrenorul si terenul de antrenament nefiind elemente necesare ale skateboardingului, moda a revenit din nou, gratie libertatii pe care o oferea si impactului asupra populatiei adolescentine pe care se dovedea sa il aiba. Rezultatul? Tot poporu’ kewl pe placa. Dupa un an de placa, daca se ajunge pana acolo, incep sa se clasifice artistii dupa interese: bani, fun, posing etc.
[offtopic: eu mult timp am avut dubii asupra cuvantului pozer, asa ca daca aveti aceleasi dubii precum am avut si eu va puteti lamuri]
Una peste alta skateboardingul este un sport care merita incercat just for fun ajungandu-se chiar la folosirea lui ca mod alternativ [ eco-power!!! ] de transport. Insa, pentru un control decent al placii este nevoie de exercitiu, iar pentru giumbuslucuri trickuri trebuie lucrat constant si indelungat…
Eu incerc sa ma dau cu placa. Imi iese, nu imi iese, voi judecati. Cert e ca ma distrez, si personal, cred ca asta e tot ce conteaza!
Skate On!
Mda…..in ultima vreme….cam toti “se dau pe skate” pt ca au vazut ca “asa e bine sa faci ca sa fii cool”(vezi toate adolescentele ce plimba sub brat o placa prin parcuri, in realitate fiind 2-3 in tot Bucurestiul care stiu sa se dea).
bag-o p-aia cu “esti praf!” :))
stii ca esti praf:))
asa asa :D
io zic ca-s ceva mai multi care se dau bine in bucuresti, nu doar 2-3… iar brasovul, si nu numai, se tine bine de tot :)
bai eu zic k sunt unii care se dau pe un skate doar asa k e cool…dar altii chiar vor sa invete sa faca anumite trick’uri…si altii se dau k ii vad si pe pretenii lor k fac anumite trick’uri si incearca si ei asa de smecherie….si pana la urma poate deveni un hobby….
daca iti spun ca la mine in oras, un grup de cocalari trec pe strada fiecare cu un skate in mana, ascultand slipknot =))
eu cred ca skateboardingul trebuie practicat de pentru trckuri nu de toti cocalari cu un sk8 in mana cumparat dintrun supermarket la reducere:))
da frate si eu am vazut niste cocalari cu sckaturile in mana si ascultand slipknot:)) doamne ce oameni si da majoritatea adolescentilor se dau cu placa doar de frumusete sau sa se dea mari in fata prietenilor sau a fetelor…