21.Oct.2009 / Uncategorized / 579 vizualizări /

“Shining” – Stephen King of Horror

“Shinig“ este poate cel mai bun King după “It“.Reuşeşte să urmărească un proces de dezumanizare/sălbăticire a unui personaj, prezentând pas cu pas factorii ce l-au adus în starea finală, prezentând o evoluţie a unui personaj poate unicată în literatură. Pe tot parcursul cărţii n-ai cea mai vagă idee ce se va întâmpla cu Jack Torrance, King reuşind să se joacă cu mintea cititorilor în joc de “pasă-mi-te“. Premisele sunt asemănătoare(la nivel aparent) cu cele din “Cimitirul animalelor“,doar că familia Torrance, spre deosebire de familia Creed, este o familie cu probleme, situaţie financiară proastă, soţ alcoolic (spre deosebire de starea financiară cel puţin mulţumitoare a familiei Creed şi armonia familiară), dar capii familiei în amblele romane king-iene vor avea acelaşi sfârşit tragic.

Jack este un scriitor ambiţios, fost alcoolic, care, datorită temperamentului său, îşi pierde slujba de profesor de engleză şi, cu ajutorul unui prieten, face rost de o slujbă de îngrijitor de iarnă la hotelul Overlook, unde va trebui să se mute cu soţia sa, Wendy, şi fiul său, Danny, pe parcursul iernii, fiind aproape deconectaţi de lume datorită localizării hotelului (în creierii munţilor). Ei şi aici începe totul.

Hotelul este viu, are o istorie bogată, fiindu-i caracteristic lui King crearea unei istorii bogate a unei localităţi, iar Danny,fiul lui Jack, are un al şaselea simţ, numit de bucătarul hotelului (care prezintă aceaşi putere) “străclucire“(engl. “shining“). King, pe lângă conflictul Overlook-familia Torrance, exploatează şi problemele familiare ale celor trei, cariera de scriitor (mai mult sau mai puţin ratat) a lui Jack, precum şi probleme filosofice puternice exprimate prin metafore subtile.

Overlook-ul este cu siguranţă o creaţie de geniu. Un loc în care timpul îşi pierde măsura şi toată istoria hotelului se (re)petrece simultan. Fiecare cameră are câte o stafie şi aşteaptă altele noi.

Şi cu această capodoperă King nu cade în comercialism ieftin, ci prezintă portrete psihologice puternice, tablouri de o estetică rară, metafore subtile şi omul în toată sălbăticia lui.