Seriale TV pentru adolescenți: Glee

Fiind un mare devorator de seriale TV (genul care dacă găsește un serial captivat de la primul episod, termină sezonul/sezoanele în câteva zile), am decis să fac câteva recomandări celor care nu au ce viziona în această pauză de vară a televiziunilor (americane în special).

Așadar în următoarea perioadă voi scrie câteva articole despre serialele pe care le-am urmărit în ultimii ani (95% integral), împărțite pe diverse categorii și aştept, la rândul meu, recomandări din partea voastră pe care le voi lua în considerare cu cea mai mare plăcere.

Să începem cu serialele care se adresează în primul rând tinerilor/adolescenților, seriale ce se axează pe modurile în care aceștia se distrează și pe problemele cu care se confruntă în viața de zi cu zi. Aș introduce în această categorie şase dintre serialele pe care le-am urmărit: Glee, Gossip Girl, Greek, Rebelde Way, Nimeni nu-i perfect și Pariu cu viața.

Glee

Este ultimul serial pentru adolescenți pe care l-am urmărit așa că voi începe cu acesta. Auzisem de Glee de un an și jumătate datorită succesului uriaș de care s-a bucurat (și încă se bucură în continuare) și a zecilor de nominalizări la premiile Emmy pe care acest serial le-a obținut, dar am fost sceptic în privința lui din cauza micului rezumat pe care acesta îl are: Un grup de liceeni din McKinley Highschool fac parte din clubul Glee al liceului pentru a cânta.

Aceasta este descrierea serialului pe care eu am primit-o din partea unei persoane ce urmărea serialul… Inițial am spus pas datorită faptului că nu exista nimic în descriere care să-mi trezească curiozitatea, dar după ce citeam din ce în ce mai mult despre isteria creată în Statele Unite ale Americii de acest serial m-am hotărât să aflu concret despre ce este vorba.

Clubul Glee este acel club de muzică, un cor ce se regăsește în cadrul fiecărui liceu și universitate din SUA și Marea Britanie, în cadrul căruia adolescenții înzestrați din punct de vedere vocal se reunesc pentru a da viață fanteziilor lor muzicale. Poți spune ok, un serial în care se cântă, nu este singurul așa că ce face ca Glee să fie special?

În primul rând mesajele pe care le transmite cu fiecare episod difuzat, din clubul Glee al liceului McKinley nu fac parte doar un anumit tip de adolescenți ci, dimpotrivă, orice gen de adolescent la care te poți gândi. Putem da câteva exemple, cum ar fi:

– minorități care sunt discriminate datorită etniei;

– persoane cu dizabilități (atât fizice cât și mentale) care au probleme în ceea ce privește adaptarea la viața de liceu;

– persoane gay care își descoperă înclinațiile sexuale în această etapă a ciclului de învățământ și care sunt agresate datorită acestui fapt;

– persoane dezorientate care vor să descopere cine sunt;

– persoane care aparent au tot ceea ce și-au dorit dar din punct de vedere emoțional sunt un dezastru etc.

Toate acestea ajung să facă parte din clubul Glee, împreună încercând să treacă peste toate problemele cu care se confruntă, prin intermediul singurei modalități care-i face să se simtă bine: muzica. Glee abordează problemele fiecărui membru al său și multe altele ce pot fi întâlnite în viața reală, unele foarte delicate printre care enumăr:

– tentația de a recurge la metode de sinucidere în anumite momente în care adolescenții nu văd altă soluție;

– violența în școli;

– începerea vieții sexuale;

– problema sarcinii la o vârstă fragedă.

Echipa de producție va încerca astfel să ofere soluții pentru fiecare dintre aceste probleme.

Glee te ajută să treci peste aparențe, peste stereotipuri, te pune în situația de a-i vedea cu alți ochi pe cei din jurul tău. Serialul a fost un puternic susținător al comunității gay, pe de-o parte încurajându-le pe persoanele cu acest tip de înclinație sexuală să nu se mai ascundă, să fie mândre de acest lucru, să facă publică alegerea lor, iar pe de altă parte a reușit să le facă pe persoanele hetereosexuale să-i accepte pe cei din categoria mai sus menţionată şi să nu-i mai marginalizeze. Majoritatea celor care au urmărit acest serial și care înainte era împotriva comunității gay și-a schimbat părerea după ce au vizionat seria, personalitățile care au apărut în cadrul serialului și fac parte din această comunitate având un rol extrem de important (Neil Patrick Harris, Ricky Martin, Chris Colfer, Matt Bomer etc.).

În al doilea rând muzica şi cântecele alese. Toate sunt într-o armonie perfectă cu desfășurarea poveștii, alese foarte inteligent, exprimând exact ceea ce trebuie. Surpiza cea mare este aceea că deși cele mai multe sunt cover-uri (majoritatea unor melodii celebre, a unor artiști uriași) o parte dintre ele sunt chiar mai bune decât variantele originale! M-am regăsit în poziția în care să iubesc interpretarea celor din Glee, deși nu-mi plăcea melodia datorită interpretării originale. Melodiile sunt selectate din toate genurilor muzicale, din toate epocile, așadar nu există telespectatori care să nu găsească cel puțin una dintre melodiile lor preferate în serial.

În al treilea rând actorii și personajele pe care le interpretează. Despre problemele caracterelor am vorbit, dar n-am menționat cât de repede ajungi să le îndrăgești și acest lucru este posibil doar datorită actorilor cărora le vin mănușă rolurile.

Actorilor principali precum Dianna Agron, Chris Colfer, Jane Lynch, Jayma Mays, Kevin McHale, Lea Michele, Cory Monteith, Matthew Morrison, Amber Riley, Mark Salling, Naya Rivera, Jenna Ushkowitz, Heather Morris și Darren Criss li se adaugă în diferite episoade guest staruri precum Ricky Martin, Gwyneth Paltrow, Neil Patrick Harris, Josh Groban și Matt Bomer care nu fac altceva decât să condimenteze acest serial (într-un sens bun).

Serialul are trei sezoane, cu un total de 66 de episoade, urmând ca sezonul 4 să debuteze pe data de 13 septembrie 2012! Cu toate acestea spuse, vă recomand cu mare plăcere Glee, un serial care se adresează adolescenților și care transmite numai mesaje pozitive!

Dacă ai urmărit Glee, te rog lasă un comentariu despre impresia care ți-a lăsat-o şi spune-mi ce alte puncte forte/slabe ai descoperit de-a lungul episoadelor. :)

Distribuie:

Mihai Cosmin

Am început să scriu din curiozitate, iar această curiozitate s-a transformat rapid într-o obişnuinţă. Acum obişnuinţa a devenit o pasiune și mi-am propus să mă bucur cât mai mult timp de ea.

4 Comentarii

  • Reply 20.August.2012

    Alin

    Glee e oribil. Bullshit consumerist crescut în eprubetă pentru a fi atractiv pe cel mai larg segment de piață posibil. Aduce în discuție probleme reale pe care vrea cumva să le trateze cu ironie și în același timp cu seriozitate.

    No, menționez că am văzut numai vreo 6 episoade. Dacă a devenit o capodoperă de atunci nu știu. N-aș crede.

    • Reply 29.August.2012

      Mihai Cosmin

      Primele 6 episoade, în special episoadele din primul sezon, nu sunt atât de bune și pot spune irelevante pentru ideea de ansamblu a serialului.

      Sezonul 2 este cel mai bun, urmat apoi de majoritatea episoadelor sezonului 3. Când vei avea timp, poate vei urmări și restul episoadelor și cred că îți vei schimba părerea.

  • Reply 28.August.2012

    Caldwell 63

    Am vazut cateva episoade, dar din pacate nu pot sa spun ca impart acelasi entuziasm. Personajele din Glee mi se par foarte stereotipice. Ai majoreta prostuta, homosexualul care are simtul modei, asiaticul cu parinti severi etc. Si unele intrigi sunt cam puerile.

    Iti recomand insa un serial mai vechi, tot pentru adolescenti – Freaks and Geeks. Apar in el mai multi actori la inceputul carierei, pe care acum ii vezi doar pe marele ecran, gen James Franco, Seth Rogen si Jason Segel. Give it a shot!

  • Reply 7.June.2015

    Roxana

    Bună! Deși am trecut demult de vârsta adolescenței recunosc că abia aștept sfârșitul de săptămână pentru a urmări acest serial. Muzica, jocul actorilor și mai ales abordarea atâtor probleme reale ale adolescenților din ziua de astăzi, peste tot în lume, reprezintă tot atâtea motive pentru care eu îl urmăresc cu plăcere. Aș adăuga o observație referitor la intrigile puerile. În viață, cele mai mari probleme sunt declanșate de astfel de motive puerile: lipsa toleranței față de ceea ce nu cunoști, nu ai trăit și deci, la care tu nu ai răspunsuri. Te temi să-ți recunoști limitarea și atunci ataci. Pe oricine și oricum. Te aperi de necunoscut, dar nici nu te străduiești să cauți răspunsuri, să încerci să înțelegi și poate, să-ți schimbi părerea. Uneori, viața. Continui să suferi, singur împotriva unei lumi care, culmea, nu te-a întrebat pe tine, când a hotărât să ne facă diferiți! E vina ei sau este vina ta că nu cauți să înțelegi?

Lasă un răspuns

Atenţie! Noi suntem prieteni cu limba română şi nu mai acceptăm comentarii care nu respectă regulile de bun simţ ale gramaticii limbii noastre oficiale.
Îţi mulţumim pentru înţelegere.