Revenirea pe terenul de tenis. Bloggers Open 2014.

Când eram în liceu am cochetat o perioadă cu tenisul. Nu a fost dragoste la prima vedere, nu eram pasionată de acest sport, dar ştiam că vreau să o fac şi pe asta. Timp de vreo jumătate de an am mers la terenul de tenis şi am încercat să învăţ loviturile de bază. Şi… cam aici m-am oprit.

Revenirea pe terenul de tenis Bloggers Open 2014 #bloggersopen14

Revenirea pe terenul de tenis a fost una plină de emoţii. Nu ştiam să mai lovesc, să mai alerg în lungul şi-n latul terenului, sau să mai intru în pielea acelui personaj care să fie măcar puţin entuziasmat de ideea de a lovi mingea galbenă pentru a câştiga puncte.

Aşa am ajung sâmbătă la Bloggers Open 2014. Ştiam că nu mă încadrez în categoria tenismenelor, dar voiam totuşi să mă distrez şi să mai prind gustul plăcut al practicării acestui sport.

Revenirea pe terenul de tenis Bloggers Open 2014 #bloggersopen14 Revenirea pe terenul de tenis Bloggers Open 2014 #bloggersopen14

În prima parte a zilei încercam să dau ce e mai bun din mine, dar nu prea era nimic legat de tenis. Mi-au ieşit câteva lovituri, desprinse parcă dintr-o piesă de balet şi la asta s-a rezumat revenirea mea pe terenul de tenis. M-am descurajat, m-am emoţionat şi am renunţat la ideea de a nu ieşi pe ultimul loc.

Revenirea pe terenul de tenis. Bloggers Open 2014

Cu toate astea, la ultimul meci disputat, după ce le pierdusem pe celelalte patru (cu 2-6, 0-6, 0-6, 0-6), am realizat că nu mă distrasem aşa cum mi-aş fi dorit, că nu îmi dădusem voie să mă joc, ci pornisem cu ideea în minte “că trebuie să câştig măcar unul”.

Astfel că, exact înainte de final, mi-am dat voie să mă joc. Am renunţat la toate fricile şi speranţele şi am jucat. Şi a fost un sentiment super plăcut. A fost cel mai frumos meci pe care l-am jucat în ziua aceea pe terenul GM Tennis. A fost un meci strâns în care s-au ţinut mai multe pase, în care am alergat şi am încercat să dau cele mai bune serve. Poate a fost şi ăsta motivul pentru care meciu s-a terminat 7-6 pentru mine, poate a fost şi pur noroc, dar sigur a fost cel mai plăcut sentiment – acela de a alerga de plăcere, nu pentru puncte.

Şi… aici s-a oprit parcursul meu în campionatul bloggerilor. Dar nu mi-a părut rău. Pentru că sunt mai motivată ca oricând să învăţ să mă autodepăşesc şi să nu mă mai autolimitez. Iar anul viitor îmi propun să trec de grupe şi să mă bucur de şi mai multe meciuri, aşa cum l-am avut pe ultimul din acest an.

Revenirea pe terenul de tenis Bloggers Open 2014 #bloggersopen14

Duminică s-au disputat semifinalele şi finalele. Mi-am dorit să le susţin pe fetele care au ajuns până la acest prag şi am mers acolo pentru a le încuraja şi pentru a fura puţină experienţă de la ele. Le-am privit cu admiraţie şi cu gândul că poate anul viitor voi fi şi eu în locul lor.

Cum campionatul a fost împărţit pe două categorii: feminin şi masculin, am putut urmări ambele finale. La fete atmosfera a fost una super prietenoasă, în timp ce tensiunea era simţită în jurul terenului pe care se disputa finala masculină. Eu fost două meciuri pe care a meritat să le văd, meciuri disputate între Andra Nicula şi Alexandra Blaş, Vlad Eftenie şi Radu Restivan.

Bloggers Open 2014

Iar câştigătorii titlurilor au fost Alexandra Blaş şi Radu Restivan, care au primit şi un Samsung Galaxy K Zoom.

Revenirea pe terenul de tenis Bloggers Open 2014 #bloggersopen14

În pauzele dintre meciuri, am testat şi eu minunăţia tehnologică pe care au primit-o câştigătorii şi am postat nişte fotografii pe contul de Instagram BloggersOpen, datorită partenerilor Orange. Cum în ale tenisului nu am talente, măcar într-ale fotografiei, mi-am zis. Aşa că fotografia de mai jos mi-a adus şi mie un premiu: Locul II la concursul de creativitate şi un Samsung Gear 2 Neo.

Cam asta a însemnat pentru mine revenirea pe terenul de tenis. A fost una plină de emoţii şi motive de autodepăşire. În continuare se pot vedea şi alte detalii ale campionatului, frumos aranjate de Toma într-un infografic.

Pentru tine cât timp a trecut de când nu ai mai practicat un sport?

Distribuie:

Corina Niţescu

Perioada în care trăim nu ne mai ajută să ne bucurăm de lucrurile mărunte. Tocmai de aceea evenimentele, cărţile şi filmele pe care le recomand sunt câteva dintre micile bucurii care mă ajută pe mine, şi sper să te ajute şi pe tine să vezi lumea cu alţi ochi.

Spune-ne părerea ta

Atenţie! Noi suntem prieteni cu limba română şi nu mai acceptăm comentarii care nu respectă regulile de bun simţ ale gramaticii limbii noastre oficiale.
Îţi mulţumim pentru înţelegere.