10.Apr.2009 / Uncategorized / 291 vizualizări /

O lecţie de bune maniere

Acest monolog, ce poate fi încadrat în seria de evenimente legate de Holocaust, a fost un deliciu pentru spectatori.

Maia Morgenstern a prezentat modalităţi prin care poţi introduce la masă glume despre evrei, pentru că despre negri,arabi şi chinezi este destul de uşor să le spui (sunt mai uşor de identificat).

Şi pentru a-i putea ochi mai bine- ca să nu avem probleme cu vecinul de masă- ne-a dat câteva caracteristici fizionomice complet absurde însa de care s-a ţinut cont cândva.

Are ca bază de pornire titlul unei opere literare: Cele 19 tare corporale vizibile pentru a recunoaşte un evreu.

“Dacă este la îndemâna oricui să recunoască, în urma unei priviri circulare, un negru, un arab, chiar un galben, un homo sau un roşu, evreul, în ce-l priveşte, pune întotdeauna probleme. Ce-i de făcut? Să nu-i mai vorbim de rău pe evrei la sfârşitul mesei? Categoric nu. Mai degrabă să învăţăm să-i recunoaştem.“

A fost o experienta interesanta si, desi evenimentul e de mult consumat mi s-a parut “de bun simt” sa il consimtim pentru ca ura inca exista. De obicei în această perioadă s-au făcut tot felul de ceremonii am putea spune triste, acesta este un mod de abordare care înfaţisează aceeaşi realitate şi anume că în timpul Holocaustului, în Romania şi în teritoriile aflate sub controlul său, au fost ucişi sau au murit între 280 000 şi 380 000 de evrei români şi ucrainieni.

“Dar mi-am adus aminte că nu sunt nici istoric, nici sociolog, nici psiholog, nici psihanalist. Că sunt – mă rog, mă străduiesc din răsputeri să fiu – un autor comic, aşa că rolul meu nu e să lumineze tineretul sau să împrospăteze memoria bătrânilor, rolul meu este să stârnesc râsul.                                                                 Da, râsul, chiar de abjecţie, de elucubraţii greţoase, de ştiinţa asta pentru cretini, de medicii ăştia asasini care pregăteau prin scrierile lor pogromurile, vagoanele, cuptoarele.“