01.Feb.2010 / Uncategorized / 868 vizualizări /
Munte, paşte, tradiţii…
Nu ştiu unde vă place vouă mai mult, dar mie, cel mai mult, îmi place la munte. De ce? Pentru că acolo e aerul cel mai curat, acolo sunt peisajele cele mai frumoase de care rămân uimită de fiecare dată când le văd şi acolo, noaptea, stelele se văd cel mai frumos.
Iubirea asta de munte am descoperit-o de mică când am fost într-o drumeţie cu ai mei. Era iarnă şi am urcat la Cota 1400. Era cam ca acum, multă zăpadă şi de abia am reuşit să ajungem sus. Însă mândria că am ajuns acolo sus şi fericirea vederii acelor peisaje superbe au fost de neegalat.
Apoi am mai crescut, ai mei au preferat să meargă cu maşina până într-un anumit loc de la munte şi nu să urce, aşa că eu a trebuit să schimb tactica. Aşa că am căutat o agentie de turism şi mi-am strâns un grup de prieteni şi am mers într-o tabără. A fost aşa frumos! Cred că atunci m-am îndrăgostit cu adevărat de munte. Era undeva în Apuseni, în Arieşeni mai exact. Ne trezeam de dimineaţă şi mergeam să vizităm vreo peşteră sau vreo cascadă şi după amiaza ne jucam fotbal, volei, ping-pong etc.. Pentru mine, o vară întreagă la munte ar fi mai mult decât perfectă.
Şi prin asta, nu zic că mi-ar displăcea marea. Din contră, îmi place mult, însă curentul manelistic ce a cuprins aproape întreg litoralul m-a făcut să nu-mi mai doresc aşa mult să merg la mare.
Eram curioasă pe cât pică în acest an Paştele, aşa că am dat un search simplu şi la obiect pe google, paste 2010, şi am aflat că pe 4 aprilie. V-aţi gândit vreodată să petreceţi Paştele altfel? Atunci va fii cu siguranţă mai cald şi la munte ar fi perfect. Ştiu că sunt o groază de cabane prin ţară unde se sărbătoreşte Paştele cu mâncare tradiţională, însă eu nu mă gândesc la asta. Drăguţ ar fi altfel: o drumeţie şi sus pe vârf un fel de picnic. Şi după să te adăposteşti la o căbănuţă. Ştiu, sună frumos“¦ Nu ştiu dacă o să fac aşa, dar măcar rămân cu visele şi, cine ştie, într-o zi se vor împlini ele toate.
Şi, dacă tot am deschis subiectul “Paşte“, sunt curioasă câţi dintre voi mai respectă tradiţiile româneşti? Câţi dintre voi mai ţin posturile? Câţi dintre voi, în “săptămâna patimilor“ chiar staţi cuminţei, nu petreceţi, nu faceţi prostioare?
A, şi încă o curiozitate. Cum ar fii pentru voi Paştele ideal? Sunt curioasă ce idei trăznite aveţi. Poate să mergeţi la mare şi să îngheţaţi pe plajă simţind briza mării, poate să luaţi o bicicletă şi să faceţi turul României, poate să staţi în metrou toată ziua, alături de prieteni. Nu ştiu, eu doar încerc să gasesc chestii cât mai trăsnite, realitatea ar putea chiar să mă şocheze.
Deci, aştept să văd ce răspunsuri îmi veţi da. Şi, apropo, vacanţă plăcută (adică vacanţa de acum, de o săptămână doar, la care ar fi normal să mă gândesc) !


Eu nu prea sunt genul tradiţional de felul meu, şi nici afiliată religios în vreun fel nu mă consider, în schimb, I’m a total holiday freak- so ţin minte, Paştele trecut, cea mai frumoasă urare mi s-a părut “Happy Bunny Day”.
Paştele Ideal- muuulţi iepuraşi pufoşi, cadouri handmade, multă ciocolată, cozonac, vin roşu, salată verde cu roşii, cu măsline verzi şi cu busuioc, însoţită de urarea (deja foaaaarte tradiţională) “luaţi de aici şi paşteţi fericiţi), familie, prieteni, people having fun… Hmmm, si mi-ar plăcea la ciocnitul ouălor să putem improviza un pic urările.