La limita de jos a cerului (2013)

Visul de a putea zbura apare în copilăria fiecărei persoane, urmând ca, pe măsură ce ne maturizăm, acest vis să dobândească conotații diferite, în funcție de personalitatea fiecăruia. În filmul “La limita de jos a cerului” dorința de a zbura reprezintă elementul comun al personajelor create de Corneliu Porumboiu și Igor Cobileanski.

La limita de jos a cerului (2013)

Sinopsis “La limita de jos a cerului”

Filmul “La limita de jos a cerului” spune povestea lui Viorel, un tânăr timid și sensibil dintr-un orășel de provincie din Republica Moldova, care locuiește cu mama sa, dar care care se implică cu Gâscă, prietenul lui cel mai bun, în mici afaceri cu droguri.

Pe lângă aceasta, Viorel îl ajută pe Gâscă să repare un deltaplan, care nu funcționează așa cum trebuie, și se îndrăgostește de Maria. Fiind presat de mama lui, care îl bate la cap să îşi găsească un serviciu, și de ideea că femeia pe care o iubeşte urmează să plece cu iubitul aflat în arest preventiv, Viorel decide să îşi schimbe stilul de viaţă (în bine). Însă realizează, pe parcurs, că direcția binelui este doar un lucru relativ…

La limita de jos a cerului (2013)

Despre filmul “La limita de jos a cerului”

Filmul poate fi catalogat drept un thriller psihologic, ale cărui atuuri sunt scenariul, imaginea și jocul actoricesc! Scenariul a fost scris de Corneliu Porumboiu (cunoscut pentru regia filmelor “A fost sau n-a fost?” și “Polițist, adjectiv”), și ulterior adaptat de către Igor Cobileanski pentru zona Basarabiei.

Acțiunea se petrece într-un mic orășel din Republica Moldova, avându-i ca protagoniști pe Viorel (interpretat de Igor Babiac) și pe Gâscă (interpretat de Sergiu Voloc), doi mici traficanți de droguri cu un sistem simplu, dar eficient, pentru a satisface dorințele clienților lor.

Complexitatea celor două personaje, care la prima vedere dă o impresie contrară, este o surpriză plăcută, iar modul în care Igor Babiac și Sergiu Voloc le interpretează este de apreciat. Gâscă, personajul lui Sergiu Voloc, este coordonatorul operațiunii de trafic de droguri, dar care surprinde prin dorința sa arzătoare de a zbura cu un deltaplan.

La limita de jos a cerului (2013)

Acest vis, de a zbura la propriu, poate fi considerat drept o metaforă la situația în care se află locuitorii din anumite zone ale Republicii Moldova, aceștia trăind într-o zonă departe de Occident, măcinată de regimul comunist, cu un trai ce nu poate fi considerat decent și fără a avea prea multe posibilități de a ieși din această situație. Singurul lucru “viu” în această lume este speranța! Speranța de a scăpa din acest loc și de a-şi găsi scopul în viață!

Dar acest vis este greu de îndeplinit, aspect ce este reflectat și în filmul lui Cobileanski, personajul interpretat de Sergiu Voloc încercând să găsească materialele potrivite (formula/soluția) pentru a face deltaplanul să zboare mai mult de câțiva metri (de a evada), eșuând de fiecare dată, dar fără a se da bătut!

La limita de jos a cerului (2013)

Legat de personajul interpretat de Igor Babiac, Viorel, acesta dă un alt sens ideii de a zbura. Fiind un tânăr nu foarte sociabil, dar simpatic, cu o aparentă lipsă a unei figuri paterne în viața sa, Viorel ajunge să aibă o obsesie pentru Maria, o tânără localnică care-i este și clientă.

Dorința acestuia de a o cuceri pe Maria și de “a zbura” alături de ea, departe de mediul în care locuiesc cei doi, ajunge să devină o obsesie, bărbații din viața Mariei fiind priviți drept ținte de către Viorel și care trebuie înlăturate cu orice preț. Igor Babiac, în ciuda faptului că este student în anul IV la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău, oferă un deliciu vizual atât din perspectiva limbajului non-verbal cât și a celui verbal!

Legat de interpretarea oferită de Ela Ionescu (Maria în “La limita de jos a cerului”), originară din Piatra Neamț și absolventă a Facultății de Teatru a Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale” (UNATC), pot spune că impresionează prin naturalețe. Deși locuiește în București de ceva timp, jucând pe scenele de teatru din această zonă, Ela Ionescu reușește să ofere o interpretare autentică alături de colegii ei de platou, accentul specific zonei Basarabiei fiind bine lucrat.

La limita de jos a cerului (2013)

Trebuie să menționez și imaginea filmului, ce poartă semnătura lui Oleg Mutu, deoarece prin cadrele prezente în film sunt exprimate atât de multe lucruri despre cultura locală și direcția în care se-ndreaptă societatea din acea zonă. Însă, ca-n majoritatea filmelor românești, nu există stabilitate din partea cameramanilor, conducând la mișcări neplanificate ale imaginii…

La limita de jos a cerului (2013)

Acum am ajuns la partea în care trebuie să critic filmul, din aceleași motive pentru care cinematografia românească continuă să sufere. Este o problemă eternă faptul că nu avem tehnicieni buni de sunet în acest domeniu, iar acest lucru irită din ce în ce mai mult publicul român. Nu este acceptabil ca într-o perioadă în care numărul românilor care merg la cinema este în plină ascensiune, încă să avem producții autohtone (chiar dacă “La limita de jos a cerului” este filmat pe plaiurile de dincolo de Prut) în care muzica sau coloana sonoră să se audă tare, iar replicile actorilor să se audă la nici jumătate din volumul normal al unui film!

Acest lucru supără cu atât mai mult în acest film, deoarece producătorul Alexandru Teodorescu și regizorul Igor Cobileanski au ținut neapărat ca filmul să aibă parte de accentul basarabean, lucru ce trebuie apreciat, deși acesta poate fi de multe ori greu de înțeles de către publicul din zona Munteniei, și nu numai.

(N.r.: Pentru cei care au dat vina pe sistemul de sonorizare, nu a fost de vină sistemul de sonorizare al cinematografului Elvira Popescu, deoarece am vizionat destule filme în această sală pentru a constata că sonorizarea este bună atunci când filmul oferă un sunet cel puțin decent!)

La limita de jos a cerului (2013)

Concluzie

“La limita de jos a cerului” ține montat cinefilul la acțiune pe întreaga durată a filmului (80 de minute), oferind atât momente comice, cât și un sfârșit dur, dar plin de realism, din păcate. Acesta se referă în special la încetarea viselor de “a zbura” ce există în fiecare dintre noi sub o formă sau alta!

Primul lungmetraj al lui Igor Cobileanski, “La limita de jos a cerului”, poate fi vizionat în cinematografele din România, începând cu data de 27 septembrie 2013. Filmul este produs de Saga Film, companie ce este responsabilă și pentru alte două filme românești de referință: „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile” (2007) și „Periferic” (2010).

Distribuie:

Mihai Cosmin

Am început să scriu din curiozitate, iar această curiozitate s-a transformat rapid într-o obişnuinţă. Acum obişnuinţa a devenit o pasiune și mi-am propus să mă bucur cât mai mult timp de ea.

1 Comentariu

Lasă un răspuns

Atenţie! Noi suntem prieteni cu limba română şi nu mai acceptăm comentarii care nu respectă regulile de bun simţ ale gramaticii limbii noastre oficiale.
Îţi mulţumim pentru înţelegere.