Floarea întunecată – John Galsworthy

Floarea intunecata” de John Galsworthy – Editura Litera, Colecţia Nobel

Urmând o poveste asemănătoare celei din Fără ideal a lui Henryk Sienkiewicz, romanul lui John Galsworthy, Floarea întunecată, este un roman psihologic de dragoste a cărui acţiune se desfăşoară în secolul XIX, aducând în prim-plan zbaterile unui tânăr de a iubi şi de a fi iubit.

Despre ce e vorba în Floarea întunecată?

Structurat pe trei capitole, intitulate Primăvara, Vara şi Toamna, fiecare conţine o etapă importantă din viaţa amoroasă a personajului nostru principal, Mark Lennan, un tânăr retras, dar cu un zâmbet cald.

Primul capitol ni-l prezintă pe tânărul Mark, nesigur pe trăirile sale, care, odată ce o cunoaşte pe soţia profesorului său, Anna, este fermecat de ea până la dependenţa revederii acesteia. Cei doi au ocazia de a petrece vacanţa împreună, până în momentul plecării tânărului la sora lui. Cu acest prilej o întâlneşte pe Sylvia, cu care se împrieteneşte destul de uşor, relaţia lor evoluând rapid într-o altă direcţie.

Al doilea capitol se desfăşoară câţiva ani mai târziu, când Mark se ocupă de studiile sale de sculptură şi deja a deprins câteva taine ale iubirii. Vara o cunoaşte pe Olivia, prinsă într-o căsnicie nefericită, din care evadează doar pentru câteva momente pentru a-l reîntâlni pe Mark. Iubirea lor este atât de puternică, încât rudele şi, mai ales, soţul ei, devin suspicioşi.

În cel de-al treilea capitol, al nostru tânăr devine un adult, îndreptându-se spre o jumătate de secol de viaţă, a cărui viaţă amoroasă este relativ stabilă, până când intervine o puştoaică de şaptesprezece ani, Nell, care îi clatină puternic echilibrul.

Ce mi-a plăcut la Floarea întunecată?

Construcţia romanului este una curată şi sugestivă în privinţa a ceea ce ascunde fiecare capitol, raportat la titlurile anotimpurilor. Am putut observa evoluţia lui Mark dintr-un tânăr necunoscător al trăirilor amoroase până la o vârstă matură când îşi doreşte să se întoarcă la această necunoaştere. Pentru că autorul a ales să relateze întâmplările la persoana a treia, fiind un povestitor omniscient, putem să aflăm mai multe părţi ale poveştii decât perspectiva lui Mark, astfel încât ne este redată mult mai detaliat.

Dragostea în acest roman are mai degrabă un caracter intelectual decât propriu-zis erotic. Autorul este preocupat de evidenţierea şirului gândurilor fiecărui personaj şi interpretările pe care le dau unui gest inofensiv, precum o atingere pe umăr sau o strângere de mână. Acestea au un impact mult mai puternic asupra personajelor, chinuite de disperarea bruscă şi de raţionamentul ulterior.

Din perspectiva relaţiilor lui Mark, romanul poate avea o construcţie ciclică. Dacă la început, el este cel care intervine într-o căsnicie, fiind tânărul care redă tinereţea Annei şi astfel, gustul iubirii fragede, la final, Mark se află în postura de om căsătorit care doreşte să guste din nou din acest tip de iubire cu ajutorul lui Nell. Astfel, romanul poate avea ca laitmotiv o expresie întâlnită în ambele situaţii, “tinereţea caută tinereţe”, evidenţiind condiţia omului matur, nefericit în căsnicia de durată, care se “lipeşte” cu orice prilej de tinereţe pentru a retrăi ceea ce, odată cu maturizarea, este dat uitării. Acest aspect este pronunţat prin intermediul vârstei femeilor din viaţa lui Mark – cu cât acesta înaintează în vârstă, pretendentele la un loc în inima lui devin tot mai tinere.

De asemenea, Galsworthy urmăreşte să introducă în poveste cât mai multe tipuri de relaţii pe care să le contureze sub influenţa lui Mark. Tipul relaţiei de căsătorie suprasaturată, în care soţia doreşte să retrăiască pasiunea iar soţul nu mai este implicat, tipul relaţiei de prietenie în care unul dintre prieteni simte mai mult decât celălalt, cât şi relaţia de dragoste aproape divină.

Autorul se foloseşte de un decor firesc, astfel încât natura are rolul de lăcaş al iubirii şi de reculegere pentru personajele suferinde, care se retrag în misterul pădurii şi potecilor spre rău.

De ce recomand Floarea întunecată?

Floarea întunecată merită citit pentru psihologia sa profundă aplicată asupra sentimentalismului din secolul al XIX-lea, caracterizat prin trări subtile, dar puternice şi aproape răvăşitoare, la care unii dintre noi visăm fără speranţă în prezent.

Distribuie:

Nicoleta Vasile

De câţiva ani am învăţat că, uneori, este bine să îţi înfrângi temerile şi să faci ceea ce nu ai fi crezut că ai putea. Am ajuns să scriu despre cărţi şi filme, să îmi exprim gândurile, să fac ceva din pasiune şi, printre altele, să construiesc amintiri alături de noi prieteni.

Spune-ne părerea ta

Atenţie! Noi suntem prieteni cu limba română şi nu mai acceptăm comentarii care nu respectă regulile de bun simţ ale gramaticii limbii noastre oficiale.
Îţi mulţumim pentru înţelegere.