“Extrem de tare şi incredibil de aproape” nu sună a titlu promiţător în română, dar în engleză mie personal îmi face pielea de găină – “Extremely Loud and Incredibly Close“. Am citit cartea asta în engleză ca abia acuma (când scriu această aşa zisă recenzie) să aflu că ea există şi în română la Humanitas. Numai de curiozitate aş citi-o acuma şi în română ca să văd dacă mă atinge la fel de mult.

Pentru cine nu a mai auzit de Jonathan Safran Foer probabil că atunci când va încerca să citească cartea asta ceva o să i se pară în neregulă. Well da… Foer e un ciudat. Dar un ciudat în sensul bun al cuvântului.

În “Extrem de tare and Incredibly Close” (romgleză) îşi alege ca subiect faimoasa moarte a turnurilor gemene din New York – un subiect sensibil, deci.

Oskar Schell este personajul nostru principal care e un băieţel-perfect. La numai 9 anişori are foarte multe cunoştinţe şi este foarte bine educat. El este multilingv, pacifist, vegetarian, se îmbracă doar în alb şi este extrem de sensibil – uneori în carte specifică cum îşi face singur răni. Probabil este previzibil – Oskar e orfan, tatăl său murind pe 11 septembrie 2001 având biroul în World Trade Center.

Romanul în sine e o anchetă, un labirint, o piesă de teatru. Oskar descoperă tot felul de lucruri care au legătură (crede el) cu moartea tatălui său şi caută tot mai mult indicii care să justifice faptul pentru care tocmai tatăl lui a murit în acest atac terorist. Este o poveste tristă care te poate întrista după prima pagină şi te poate înveseli după a doua. Pentru mine este o carte după care îţi poţi ghida întreaga existenţă. Este o carte pur şi simplu specială dar deloc deosebită. Ciudat, nu?

Cartea este o întreagă surpriză. Scrisorile din “poveste” sunt printate în carte şi multe alte lucruri preluate direct din poveste sunt “exemplificate” în următoarea pagină. Da… există şi pagini goale. Albe. Am găsit un mic exemplu de “surpriză” din această carte prin internet:

You have to read it! :)