01.Jun.2009 / Uncategorized / 363 vizualizări /
Dilemele unui abonat RATB: Mircea, bârfe şi satanişti
Nu sunt un om religios. Nu am fost educat să fiu aşa, nu îmi doresc să devin la bătrâneţe ceva de genul şi nu sunt de acord cu manipularea prin sistemul de învăţământ a tinerilor într-un sens dogmatic. Dacă aş avea putere de decizie, aş decreta scoaterea orelor de profil din şcoala aceasta care elimină pe rând tot ce duce la formarea unei reale culturi generale, acceptând însă un curs de istoria religiilor. Nici măcar nu ar fi mare lucru să iei un model, poate aşa ar afla tineretul că cel mai valoros specialist în acest domeniu este un român numit Mircea. Acelaşi pe care îl suportă la ora de română.
În disputa creată referitor la programa şcolară, unii profesori s-au revoltat, miraţi fiind că istoriei i se taie ore dar religiei nu. Cerându-i-se socoteală, doamna ministru supranumită Abramburica a motivat faptul prin dorinţa de a nu supăra Patriarhia. Asta într-o ţară laică, cu o minoritate catolică şi protestantă semnificativă. Spania atât de catolică în istoria ei, ţara care s-a format în epoca medievală tocmai printr-o mişcare cruciată, a votat anul trecut pentru reinvestirea unui prim-ministru socialist numit Zapatero, care tăiase subvenţiile acordate Bisericii, motivând simplu: religia este o chestiune personală, a cetăţeanului, statul are alte priorităţi. E o diferenţă de mentalitate, de abordare, de curaj. Transformarea orei de religie în una de istorie a credinţelor îi sperie pe responsabilii cu programa şcolară. Pentru că un tânăr poate vedea că există şi alte puncte de vedere. Iar România este ţara unde toţi afirmă schimbarea dar nimeni nu are curaj să o facă şi, mai grav, nimeni care poate, nu vrea să o facă.
Am stat să mă gândesc la aceste lucruri, pornind de la o mirare. Sunt ardelean şi, în micul meu oraş din Nord, mersul la biserică este o paradă a hainelor noi, un loc unde afli ultimele bârfe şi mai vezi lumea. Funcţia socială a bisericii, de centru al satului, mai este vizibilă şi cam la atât se limitează ea. Nimeni nu are dileme apocaliptice, nici probleme cu cei de la bisericile ungurilor, merge la slujbă, după care ia, mulţumit de perspectiva raiului proxim, masa de duminică. Bucureştiul în schimb m-a surprins cu tonele lui de religiozitate afişată. Anul trecut stăteam în Drumul Taberei. Acum locuiesc în Rahova şi e la fel. Când autobuzul/troleul/tramvaiul trece pe lângă vreo biserică, toată lumea din maşină începe să se închine larg, să facă zeci de cruci, şi se uită atent dacă sunt văzuţi. În Satu Mare oamenii trec pe lângă biserici şi îşi fac doar o cruce discretă, nu îi privesc urât pe cei care nu fac la fel şi nu îi interesează dacă sunt priviţi. În oraşul acesta unde nu te ţine minte nimeni, mi se pare chiar absurdă această manifestare a credinţei. Şi încă nu i-am găsit vreo explicaţie.
Personajul meu din postarea trecută, Andrei, are o colegă pe nume D., extrem de ortodoxă. Trecând ea pe lângă o sinagogă, s-a revoltat:
- Uite unde s-a ajuns, sataniştii au deja şi biserică!
I se explică frumos că acea clădire este un templu evreiesc ce nu are nici o treabă cu satanismul. Ea dă o replică genială:
- Atunci şi-au ales prost simbolul, pentru că seamănă cu cel al sataniştilor!
Altă dată fiind întrebată dacă a vizitat catedrala Sfântul Iosif, altfel o biserică superbă, se îmbufnează:
- Sunt ortodoxă, cum să intru eu într-o biserică de-a catolicilor!
Doamne fereşte şi iartă! Asta pot spune eu. Un asemenea exemplar va avea o diplomă universitară în arte. Genul acesta de atitudine îmi arată unde se ajunge cu o intoleranţă ale cărei surse sunt legitimate de un sistem de învăţământ idiot. Dacă în 2009 există studenţi la grafică ce refuză din motive religioase să studieze formele de artă ale unui cult căruia nu îi aparţin, trebuie să ne mai mire că în România există Noua Dreaptă şi marşuri anti-gay? Intoleranţa şi frica de celălalt sunt complexele noastre naţionale, şi asta la 20 de ani de la o mult aclamată revoluţie. Cât de mult a greşit profetul Brucan spunând că aici va fi democraţie vreodată!
exista la ora actuala multe exemple precum D. Iar in legatura cu democratia in romania, eu sunt sigura ca vom ajunge in viitor sa traim intr-o tara democrata, problema actuala a romaniei este faptul ca marea majoritate a oamenilor nu inteleg un sistem democratic ! Spun asta pt ca mai toti considera prin democratie libertate totala, o libertate fara limite si se revolta extrem de mult in momentul cand realizeaza ca oriunde vor exista limite si reguli!
Într-adevăr,e o problemă…
Şi eu cred că religia este o chestie personală,o chestie pe care o adopţi pentru tine şi pentru sufletul tău,pentru că aşa simţi şi nu pentru că aşa trebuie.
Nu avem puterea să alegem în ceea ce vrem să credem,suntem constrânşi.
Sincer…eu aş scoate cu multă convingere religia din programa şcolară,mai ales din cauza profesorului pe care îl am.
Nu reuşesc niciodată să-l conving că Dan Brown în cartea sa,”Codul lui Da Vinci”a scris pură ficţiune şi că nu a pretins niciodată că ceea ce este scris acolo este adevarăt.Un roman înseamnă în principiu ficţiune.
El susţine sus şi tare că Dan Brown este un ateu nesimţit care habar n-are despre religie.
Bunica mea se laudă mereu cum merge ea la biserică şi cum aprinde lumânări şi cum se roagă pentru mine…mai ales asta îmi subliniază ori de câte ori are ocazia.Ceea ce mi se pare fals.
Sau mi se spune:”Vaaai!Dar cum?N-ai mai fost la biserică de “x” săptămâni?!” …nu pot să intru într-o biserică dacă nu simt că trebuie să o fac.De ce să fiu falsă?De ce să intru într-o biserică,să ma rog,să mă spovedesc/împărtăşesc,etc. dacă nu simt uneori nevoia?De ce “pentru că aşa trebuie”?
Ai dreptate.Eu chiar mă gândeam cât de bine ar fi ca în şcoala generală să învăţăm despre diferite religii.Astfel am cunoaşte şi alte doctrine,am afla şi alte lucruri,căci în România credinţa este ceva de genul: “Religia noastră este cea mai dreaptă!Nu există altă religie mai dreaptă şi doar noi vom ajunge în Rai pentru că doar noi ne închinăm când trecem pe lângă biserică etc.”
Nouă nu ni se arată şi alte perspective,noi nu suntem informaţi.
Orele de religie ar trebui să fie mai apropiate de filosofie.În loc să ni se spună “E aşa pentru că aşa spun preoţii!” ar trebui să dezbatem anumite teme,cum ar fi de ce să credem în Dumnezeu sau în oricare altă divinitate?
Exact!
La noi a incercat,parca,parca sa ne spuna despre islamism si despre budism…dar crede-ma ca n-am inteles mare lucru…
Am intrebat deseori:”De ce asa?” si-am fost luata la rost pentru ca ma impotrivesc religiei…
Oricum in tara noastra,programa scolara e varza…ar trebui sa fim lasati sa ne alegem materiile pe care vrem sa le studiem…si sa colaboram mai mult,sa existe intr-adevar relatia elev-profesor.
Cat despre religia in scoli tot ce pot spune e ca am avut norocul ca in cls a9a sa am parte de un super profesor la religie! Din pacate in a10a eu nu am mai facut religie, insa profesorul ns ne povestea despre toate religiile si niciodata nu ne-a spus ca trebuie sa credem , ca suntem obligati sa fim religiosi si sa mergem la biserica etc. Deseori ne organiza dezbateri despre subiecte ce aveau leg fie cu religia, fie cu istoria religiei. Metoda lui ca sa ne duca la biserica sau sa ne indemne sa stam macar pe langa una, era aceea de a ne chema duminica la padure in cernica cu conditia ca inainte sa-l asteptam pe el cat timp se duce la biserica;)) foarte tare asta ! A avut destul succes cu metoda aceasta , desi eu una cand am fost am stat vreo 10 min in biserica dupa care am iesit dezgustata de toate acele cuvioase doamne cu o varsta cuprinsa intre 70-80 de ani, care comentau la orice miscare de a noastra si in plus incercau dumnealor sa ne arate cat de inculta si inapoiata este generatia noastra.Pt noi religia era o ora de destindere , singura ora pe care o asteptam cu toata placerea :d! Cred ca ar fi super daca mai multi profesori ar adopta aceasta metoda(ma refer la dezbateri si la cat mai multe discutii libere atat despre religie cat si despre istoria religiilor)
In sfarsit ceva interesant de citit pe site-ul asta. Apreciez calmul si speranta.
cum poti sa-ti dai seama ca cineva isi face semnul crucii pentru a fi văzut de către semenii săi?
vorbeşti de Spania… chiar vrei ca noi sa copiem totul de afara?
dc in olanda se fumează iarba legal, nu înseamna ca trebuie sa se întâmple lucrul acesta şi în România…