Cum vorbim noi mult și bine, sau de ce Claudia s-a născut prea devreme


“După trei ani în reţea, Claudia vorbeşte gratuit 30 de minute* în fiecare lună. Câte zece minute gratuite pentru fiecare an petrecut la Connex. Dar pentru că acum lucrează la o firmă de relaţii publice, factura ei de mobil e pe cale să ia proporţii. Aşa că ne pregătim să-i oferim Claudiei un cadou, la alegerea ei. Fie o reducere la factură, fie telefoane la preţuri speciale, fie un discount pentru un telefon mobil mai scump.
Asta va primi Claudia, însă programul nostru de fidelitate are o ofertă şi pentru tine: încă o dovadă că îţi suntem alături zi de zi. În fiecare zi.

*minutele gratuite sunt reportabile lunar şi sunt valabile pentru convorbiri în reţeaua Connex.“

Claudia e o tipă office, pe la vreo 30 de ani, care nu afişează un zâmbet, cum ai crede că e în reclame, ci se uită, pe lângă cameră, pierdută, gândindu-se la următorul excel sheet pe care trebuie să-l controleze. Imaginea ei, din partea inferioară a trunchiului până sus, apare pe ultima copertă a unei reviste de ştiinţă din aprilie 2003. Între timp, ştim cu toţii, Connex a fost cumpărat de gigantul Vodafone. Concurentul lui în acea vreme era Dialog, cumpărat la un moment dat de celălalt gigant, Orange.

“Vorbeşte cu toţi prietenii din reţeaua Vodafone
10.000 minute
Cu 10.000.000 clienţi Vodafone.
5 euro credit/lună.
+40 minute naţionale şi internaţionale şi SMS-uri naţionale.“

Anul 2011. În aceşti 8 ani de bătălie pe piaţa telefoniei mobile, alături de giganţii Vodafone şi Orange, şi pipernicitul Zapp, apar grecii de la Cosmote. Lumea e-n delir, sute de minute gratis în reţea, cuplurile, fetele gata de bârfă, firmele mici şi cam toţi cei care vorbesc mult la telefon îşi iau cartele Cosmote. Cine mai văzuse *00 de minute gratis într-o reţea până atunci, pentru 5, 6 euro? Brusc, Vodafone, respectiv Orange, cu alea până într-o sută de minute (asta pentru mai puţin de 10 euro) îşi pierdeau clienţii; toată lumea mergea unde e mai ieftin, cum e normal într-o societate capitalistă. Şi cum, în aceeaşi societate capitalistă, trebuie să „te adaptezi sau să mori”, cei doi au ales-o pe prima şi au decis să iasă în contraatac cu o ofertă şi mai mare.
Asta până când Cosmote, prin campanii agresive (cele mai proaste reclame dintre toţi 4, dacă mă întrebaţi), a ridicat ştacheta şi mai mult. Totul devenea deja personal. Din acest punct, din 10 reclame la televizor, pe stradă, în ziar sau la radio, între 3 şi 5 cred că erau la ultima ofertă de telefonie. Ajunseseră să ofere cam acelaşi lucru. Nu mai era niciun criteriu de alegere a reţelei, decât dacă ai prieteni predominant într-o reţea; aşa că au început să se personalizeze. Creativii care lucrau pentru Vodafone au creat faimoasa campanie de pachete pentru tineret, cu Paul Maximus, Orange şi-a personalizat pachetele, asociindu-le nişte animale, iar Cosmote… nu ştiu ce a făcut, deja crescuse foarte mult, reuşind chiar să se extindă în toată ţara.

În prezent, am ajuns să nu-mi verific creditul sau minutele. Pot vorbi zi şi noapte, şi încă îmi rămân minute să vorbească şi ai mei, şi prietenii. Ce-i drept, doar în reţea. Numărul de minute în alte reţele a crescut şi el, chiar dacă nu aşa de brusc. Şi nici nu contează pe ce reţea sunt.

Da, s-a ajuns la pragul în care ofertele de mii de minute sunt doar psihologice. Din cele 1000 de minute pe care le am, îmi rămân la sfârşit de lună câteva sute bune, care dispar dubios, fiindcă trebuie să reîncarc. Psihologic, sună mult mai bine 5000 de minute decât o mie, şi 10 mii decât 5 mii, însă, de la un punct, nu mai fac nicio diferenţă, dacă nu apuci să le consumi. Şi simt că ce încearcă să-mi transmită un simplu “alege-mă pe mine, pentru că îţi ofer mai multe decât “ceilalţi””.

Nu-i aşa că-i minunat?

Pe lângă atenţionările cu privire la tumorile cerebrale, sterilitate şi alte urări de bine, mai multe minute, adică mai mult vorbit la telefon, îi convin oricui. Concurenţa, se doveşte încă o dată, îi face bine consumatorului, iar înţelegerea tacită dintre ăia doi de la început ca să nu mărească preţurile a fost “terminată” de noul venit. Şi aşa, România a început să vorbească cât vrea la telefon, s-a renunţat la beep sau la împrumutatul de telefoane, iar noi am aflat că se poate mai ieftin şi mai bun. Probabil că pentru un minut de vorbit la telefon pe care-l plătim, costurile reţelei tind la zero (venind dinspre pozitiv totuşi, pentru cei de-a unşpea), aşa că, şi dacă o să avem convorbiri nelimitate pentru * euro, tot vor ieşi pe plus, însă probabil că nu atât de mult. Dar cum laţul se strânge, lumea învaţă să aleagă oferta cea mai bună, iar concurenţa îţi suflă în ceafă, ai doar două alternative: TE ADAPTEZI SAU MORI.

Distribuie:

2 Comentarii

  • Reply 3.March.2011

    Oana

    Ar fi un criteriu in plus de alegerea retelei…. customer service.
    Eu, una, tocmai m-am transferat doar din idiotenia celor de la orange.

  • Reply 6.March.2011

    Mayhay

    OFFTOPIC:
    @ Oana:
    Cum poti suna la orange, relatii cu clientii pentru a-ti schimba abonamentul, si cum poti da toate datele, chiar daca ai sunat de pe telefonul pe care ai facut abonamentul, cum poti da toate datele CORECT, si sa ti se spuna: “Eu nu cred ca dumneavoastra sunteti domnul X”.
    Ei asta e 1, dar cand mergi in magazin, suni de acolo ti se spune acelasi lucru, e a doua gafa. Totusi ca sa fiu crezut ca sunt X, a trebuit sa o rog pe domisoara aceea draguta din magazin, sa sune de pe numarul ei, sa dea datele ea, sa le dau si eu de vreo doua ori, si sa le confirme ea din nou. Astea toate doar pentru a fi crezut ca sunt X-ulescu.

    Deci da, subscriu la ce-a spus Oana.

    ONTOPIC:
    In sfarsit ajungem si noi la standardele la care ar trebuii sa ajungem, oricum am auzit de un mare scandal si de faptu ca doua din cele 3 “MARI COMPANII” telefonice trebuie sa plateasca daune celei de-a treia… ceva cu restrictionarea accesului la sateliti.
    Da’ ce conteaza, noi sa vorbim sanatosi, si multi si mult.

Lasă un răspuns

Atenţie! Noi suntem prieteni cu limba română şi nu mai acceptăm comentarii care nu respectă regulile de bun simţ ale gramaticii limbii noastre oficiale.
Îţi mulţumim pentru înţelegere.