Nu ştiu cum sunteţi voi, dar eu fac parte din generaţia “Carpe Diem”. Aşa se face că de prin 2007 încoace, toată lumea spunea în stânga şi în dreapta: “Deviza mea în viaţă este Carpe Diem”.
Îmi amintesc cum şi eu, brusc am avut revelaţia asta şi gata. Ä‚sta era pricipiul pe care mă lăudăm că-l urmam. În plus, sună şi bine atunci când vorbeşti cu cineva şi îi spui asta. Vai, îţi dai seama cum trăieşte persoana asta, ce viaţă? Ei bine, ce înseamnă de fapt “Carpe Diem”?
Pe internet se găsesc tot felul de traduceri, ce ajung să aibă toate aceeaşi interpretare. Avem “trăieşte ziua”, “trăieşte viaţa” şi “trăieşte clipa”, cea din urmă fiind şi cea mai populară. Majoritatea au înteles din asta a-şi trăi viaţa la intensitate maximă, o viaţă a momentelor, în care nimic altceva nu mai este important. Mergând pe teoria asta, sunt sigur că nu s-ar arunca nimeni de pe vreo clădire, doar de dragul senzaţiei ce o ai când cazi în gol. Nu ar alege nimeni să trăiască clipa, iar apoi să moară. Şi cu toate acestea, mulţi văd asta în “Carpe Diem”(viaţa la mare intensitate).
Cu toate că dau o astfel de definiţie, foarte multe persoane sunt ipocrite şi nu o folosesc decât pentru că sună bine şi interesant. Băieţilor, recunosteti că fetelor le place să le ziceţi asta. Păreţi aşa mai aventurieri şi mai libertini. Oare câte dintre persoanele ce folosesc expresia ar accepta din prima o idee trăznită ce nu are să-i facă rău (De exemplu, să te urci într-un avion fară să-i stii destinaţia). Mulţi stau şi se gândesc destul înainte, iar în cele din urmă dau un răspuns negativ.
Ideea ar fi că nu ai cum să trăieşti viaţa la intensitate maximă. Trebuie să te duci zilnic la liceu şi să faci zilnic anumite lucruri ce ţin de rutină. Da, ştiu că există şi excepţii dar alea sunt rare. Eu unul, consider că în societatea noastră, a-ţi trăi clipa înseamnă să te bucuri mai mult de viaţă, să zâmbeşti mai mult, să te bucuri şi să fii reunoscator pentru toate momentele frumoase din viaţa ta, să spui de mai multe ori DA, să-ţi urmezi visele, să acţionezi nu doar să visezi, să te bazezi pe instinct şi să profiţi de orice oportunitate.
Carpe Diem ar trebui să fie ceva normal în viaţa fiecărei persoane ce vrea să aibă o viaţă fericită şi să iasă din banalitate.
Cred ca-ti trebuie un scop, sau macar un +1. Mult prea putini oameni sunt spontani in ziua de azi. Parca si stand acasa facand goblenuri tot carpe diem se cheama. Povestea: m-am urcat in tren cu destinatia Brasov spre a ma intalni cu “ea”. Nu stiam nimic despre oras, nu mai fusesem niciodata acolo, aveam prea putine detalii despre unde as putea sa o gasesc. Habar n-aveam daca urma sa o vad si daca da, ce-i voi spune. Un lucru era sigur, nu m-as fi iertat niciodata daca nu m-as fi dus. In concluzie am fost si m-am distrat de minune! :D
Carpe Diem, dar cu cap! Nu trebuie sa fim intotdeauna spontani. Trebuie sa avem planuri, sa facem ceva sa ne atingem scopurile. Eu ma distrez si fara acest “carpe diem”. Si nu, nu sunt o ipocrita, ci sunt cat de matura ar trebui sa fiu pentru varsta mea. Doar stiu exact ce vreau si fac totul sa obtin.
Spontaneitatea nu e buna uneori! Timpul este raspunsul si rezolvarea celor mai multe lucruri.
Stii cand a fost ultima oara? Pe la jumatea lunii cand mi-am tras-o cu altul, amantul avand o gagica gravida. Am aflat de intentiile lui cu vreo 5 min inainte sa se intample deci ce poate fi mai carpe diem decat atat? :P
Apropo,mersi de articol.Eu abia acu am aflat de chestia asta :) Serios :)
hai ca vreau si eu sa carpe diem cu tine
Cred ca pentru a intelege pe deplin fraza ar trebui sa cercetam un pic la radacinile ei. Oricat de epicureica ar fi esenta acesteia, pana la urma a fost conceputa de poetul latin Horatiu, care mai presus de orice pretuieste conceptul de “masura in toate”. Practic el ne prezinta o cale de mijloc intre a trai stoic(insensibil la evenimentele din jur) si a trai hedonistic(avand placerea ca prim scop).
In niciun caz nu cred ca sarmanul filosof se referea la desfatarea excesiva si lipsita de substanta, cu care mai nou este asociat versul sau.
Cine a facut latina in liceu cunoaste ;)
cred ca cel mai nebun moment din viata mea a fost in clasa a2-a, cand eram cu un grup de adulti si cativa copii in Paris si la un moment dat, grupul s-a despartit in doua. Eu am pornit-o dupa grupul dinainte si asa m-am pomenit pierduta in capitala Frantei. Azi poate m-as fi descurcat sa dau un telefon si sa ma bucur de moment, dar atunci…am inceput sa fug, si am dat peste niste turisti francezi care au sunat la politie si pana la urma am scapat fara sa fiu certata. =))
mda carpe diem asta i-a adus moartea unui amic dar barem spre deosebire de majoritatea lingailor scz de expresie si-a trait viata la maxim in fiecare secunda chiar daca a fost scurta 23 de ani a fost tot timpul vesel si cu zambetul pe buze si sigur el daca ar mai fi aici cu noi ar zice:”A meritat fiecare secunda frate”!
nu stiu multe, ma vad chiar prost, dar ce am inteles eu din “carpe diem” este sa ai scopul sa lupti pentru el si sa te astepti la cei mai rau, dar niciodata sa nu incerci sa-ti calculezi orice miscare ca te poate descuraja o data ce apare ceva inprevizibil.
Carpe diem…..vara trecută mi-am rezervat un bilet de avion sa plec singura spre Spania, pe aeroportul din costa brava, nici nu m-am obosit sa mă uit unde anume e, nici hotel nu îmi rezervasem, eram prea plictisita de rutina din viața mea iar toți prietenii mei erau prea busy așa ca m-am hotărât sa plec singura pt o săptămâna. A fost foarte frumos, mi-am făcut si prieteni noi si nu mi-a fost greu sa mă descurc deloc. Am vizitat multe orașe iar vremea a fost superba. Vara asta vreau sa plec tot singura in Australia si cu siguranță va fi mai frumos.