Anna Karenina (film – 2012)

Anna Karenina, ecranizarea anului 2012 a faimoasei cărţi scrisă de Lev Tolstoi, poate fi considerată o adevărată operă artistică.

Anna Karenina (film - 2012)

Deşi sunt nenumărate ecranizări ale romanului, iar Anna Karenina este un personaj îndelung dezbătut şi prezentat în diverse adaptări, filmul anului 2012 pot spune că te atrage prin modul de redare a întregii poveşti. Arta este prezentă la tot pasul, atenţia la detalii este cea care te ţine prins în firele naraţiunii, iar şarmul actorilor este sarea şi piperul ecranizării.

Anna Karenina (film - 2012)

Am fost surprinsă atunci când am văzut că toată acţiunea are loc pe scena unui teatru, iar trecearea de la o scenă la alta se face prin intermediul schimbului de decor. Mi-a plăcut foarte mult această viziune şi am apreciat în întregime efortul celor care au pus astfel în scenă Anna Karenina.

Mi-a plăcut foarte mult muzica pe care am putut să o ascult şi care m-a purtat alături de personajele principale timp de peste două ore. Am simţit aceleaşi emoţii precum ele, am dansat pe scaun alături de ele şi am simţit că s-a potrivit ca o mănuşă întregii atmosfere create.

Anna Karenina (film - 2012)

Aşa cum la început făceam referire la o operă de artă, am asemuit această ecranizare a romanului Anna Karenina cu un film la fel de nebunesc – Dogville. Am simţit aceleaşi sentimente plăcute, iar simbolurile şi scenele care aveau înţelesuri ascunse m-au determiant să ridic acest film în topul celor vizionate până în prezent. Ştiu, am o slăbiciune atunci când vine vorba de artă, de frumos, de simboluri şi subînţelesuri, aşa că din punctul acesta de vedere, s-ar putea ca mulţi ori să nu înţeleagă filmul (astfel să îl considere plictisitor), ori să nu fie sensibili la aceste aspecte.

Pe lângă toate aceste elemente tehnice, care paractic au ridicat în ochii mei acest film, am putut observa diferenţierea clară a opt tipuri de dragoste. Pe acest lucru se bazează şi actuala promovare a filmului. În triunghiul amoros creat între Alexis Karenin, Anna Karenina şi Aleksandr Vronsky au putut fi observate şase tipuri de iubire.

Dragostea interzisă, precum şi cea scandaloasă, i-a determinat pe cei doi amanţi să îşi poarte unul altuia o iubire plină de patos, dar care nu a avut, aşa cum ne-am fi aşteptat un final la fel de fericit precum le-a fost începutul. Dragostea respectuoasă, răbdătoare, a fost cea care i-a ţinut pe cei doi soţi alături unul faţă de celălalt, deşi legea şi societatea i-ar fi despărţit fără să clipească. Dar, mai ales în cazul Annei, a putut fi observată şi delimitată clar dragostea maternă faţă de fiul ei.

Pe de altă parte, dragostea pură, romantică şi hrănitoare a luat contur şi a fost frumos pusă în scenă de către cuplul Kitty Scherbatsky – Konstantin Levin. Deşi la început Kitty a fost prinsă în plasa unei iubiri care nu avea nicio speranţă, dragostea pură a învins!

Trailer Anna Karenina film 2012

Recomand din toată inima acest film, pe care îl puteţi vedea începând de vineri, 14 decembrie, în cinematografele Cinema City din întreaga ţară.

Este clar o poveste pe care nu trebuie să o rataţi, şi mai ales dacă nu aţi citit cartea, consider că trebuie să aflaţi care a fost drama Annei Karenina.

Distribuie:

Corina Niţescu

Perioada în care trăim nu ne mai ajută să ne bucurăm de lucrurile mărunte. Tocmai de aceea evenimentele, cărţile şi filmele pe care le recomand sunt câteva dintre micile bucurii care mă ajută pe mine, şi sper să te ajute şi pe tine să vezi lumea cu alţi ochi.

Spune-ne părerea ta

Atenţie! Noi suntem prieteni cu limba română şi nu mai acceptăm comentarii care nu respectă regulile de bun simţ ale gramaticii limbii noastre oficiale.
Îţi mulţumim pentru înţelegere.