17.Dec.2009 / Uncategorized / 1,324 vizualizări /

Andreea Badragan

Andreea este una dintre persoanele “speciale” care a ales să facă ce doreşte în viaţă : handmade!

Bună Andreea, ce faci?
Bună Mălina! Cam obosită, dar bine. Aştept sărbătorile :).

Poţi să ne spui ceva despre tine?
Despre mine? Hmm … n-am ştiut niciodată să răspund la întrebarea asta. Am 26 de ani, îmi spun artizan, deşi nu ştiu dacă aşa se numeşte o persoană care face ce fac eu, sunt căsătorită de 5 ani şi jumătate ( acum puteţi face ochii mari :P ), ascult aproape orice fel de muzică, dar mă întorc mereu la Portishead ( vezi titlul blogului ). Timp liber? Care timp liber? Paradoxal, nu prea mai am, iar cand îl am mă întâlnesc cu prietenii, citesc, văd filme, fac sport. Ah, da, esenţial ar fi că nu mă plictisesc niciodată. Nu înţeleg conceptul, nu înţeleg cum te poţi plictisi când sunt atâtea lucruri pe lumea asta de făcut.

Spune-ne pe scurt povestea ta.
Desenam de copil, mi-a picat un calculator în braţe, am făcut liceu de informatică n-am avut curaj să dau la arte, am făcut facultate de Psihologie, am lucrat în recrutare, am fost 4 luni Country Manager-ul unei firme de recrutare şi aşa mi-am dat seama că n-am ce căuta la costum, întâlniri de afaceri, cu laptop şi maşină de firmă, am fost apoi account manager într-o firmă de publicitate interactivă (this was fun:D ), m-am apucat din joacă de handmade, în februarie anul trecut am rămas fără job şi m-am hotărât să nu mai caut altceva şi să dau o şansă handmade-ului full time pentru că îmi plăcea prea mult. Şi iată-mă :).

De ce handmade?
Cum spuneam, povestea a început din joacă, din curiozitate. Probabil că ceva din trecutul meu cu oarecare înclinaţii m-a tras de mânecă atunci când m-am împiedicat de primele informaţii despre handmade. Dar am rămas aici pentru că handmade-ul m-a scos din sistem, pentru că mă apropie de oameni, pentru că îmi dă voie să fiu eu, să fiu copilă, să îmi fac propriile reguli, pentru că pot crea lucruri frumoase, pentru că dăruiesc zâmbete şi bucurii, pentru că îmi aduce aproape oameni frumoşi, pentru că îmi permite să fiu liberă chiar dacă lucrez mai mult decât am lucrat la orice job anterior … ok, mă opresc. Suficiente motive?:)

Uau, chiar suficiente:)). Ai planuri de viitor?
Nu, niciodata n-am avut. E mai bine aşa. Îţi permite să laşi viaţa să te ducă unde vrea. Pe mine m-a dus numai în locuri bune.

Cum sunt oamenii care cumpără de la tine, ce te motivează să faci asta?
Oamenii care cumpără de la mine? Aş putea spune că sunt de toate felurile, dar nu-i tocmai aşa. Îmi plce să spun şi să cred că sunt oameni frumoşi. Poate că transfer imaginea mea despre handmade asupra celor care cumpără handmade, dar din cât am putut discuta cu ei nu cred că mă înşel :). Motivarea nu este o problemă, vine din toate părţile. Pe de o parte vine din actul creţiei în sine care îmi place foarte mult, pe de alta este susţinută de feedback-ul pe care îl am de la cei care cumpără de la mine şi a căror bucurie mă încarcă şi pe mine pozitiv :).

Cum era viaţa ta pe la 18 ani?
Chiar vrei să ştii? Dormeam 1-2 ore pe noapte timp de 5-6 zile/săptămână, îmi trăiam dramele cu intensitatea pe care numai la 18 ani o ai, bântuiam pe străzi şi uneori prin ţară, citeam mult, scriam, desenam şi stăteam pe mirc :).

Care crezi că a fost cea mai frumoasă vârstă?
Cea mai frumoasă este cea de acum, dar o să fiu mereu puţin nostalgică după nebunia de la 17-18 ani.

Un mesaj pentru cititorii Am Doar 18 Ani?:)
Hmm … nu-mi place să dau sfaturi. Să fie tineri, nebuni, frumoşi, suferinzi, deştepţi, rebeli şi foarte vii:).