După o pauză scurtuţă, dar plină de tot felul de evenimente legate de biciclete (ieşiri nocturne, evenimente organizate de stat, centre de închiriat noi etc.), revenim cu mult aşteptatul Bikewalk.
Cine nu ştie despre ce vorbesc găseşte aici toate articolele de până acum care au legatură cu “bikewalk”-ul. Citeşte în continuare »
Albumele astea vin din mai multe genuri, zone şi epoci, pot fi mai mult sau mai puţin cunoscute, dar merită cel puţin o ascultare. Din seria ADCSNA azi avem The Greatest Gift.
Scratch Acid
Formaţi în 1982 în Austin, Texas, Scratch Acid în cariera lor de 5 ani au ajuns să fie un grup important în scena de noise-rock a anilor ‘80 din SUA, scenă care mai târziu a reprezentat o influenţă importantă asupra alternative rock-ului şi grunge-ului. Noise-rockul este exact ce sugerează titlul: un gen de muzică folosind instrumentaţie de rock dar cu un accent pe atonalitate, disonanţă, zgomot, un sunet şi o atitudine agresivă în general.
Scratch Acid aveau următorii membri: Citeşte în continuare »
Colegii de la ArtCrew organizează un nou flash mob în Bucureşti cu şi despre M.J. Ca să participi trebuie să te înscrii la mailul crew_center@yahoo.com. În mail trebuie să-ţi scrii numele şi să dai câteva detalii despre tine. Titlul mailului trebuie să fie “Thriller Dance”.
Repetiţii o să fie o groază.
Pe 2 – 3 – 4 – 5 septembrie / intrarea cu terenurile de baschet din parcul Tineretului – ora 17:00. Citeşte în continuare »
Cu ceva timp în urmă am scris despre viitorul online al presei în care spuneam că “în timp ce tirajele presei scrise vor scădea, audienţa online va fi în creştere.” Acum există intenţia unor întreprinzători care vor să profite de această creştere a cititorilor din mediul online.
În mai 2009 apărea ştirea conform căreia magnatul de presă Rupert Murdoch intenţionează să introducă, în următoarele 12 luni, un sistem de plată pentru consultarea versiunii online a ziarelor pe care le deţine, între care amintesc Wall Street Journal, New York Post, The Australian, The Times sau The Sun, şi care pot fi accesate gratuit în prezent. El este de părere că “ne aflăm în centrul unei dezbateri decisive despre valoarea conţinutului şi a devenit evident că, pentru numeroase ziare, modelul actual de valorizare a conţinutului nu funcţionează”. Murdoch şi-a schimbat părerea pe care a exprimat-o în urmă cu doi ani când era împotriva ideii de plată pentru conţinului ziarelor online. Motivul principal trebuie să fi fost criza economică care a dus la scăderea drastică a pieţei de publicitate. (Mai multe despre subiect aici.)
În clasa a noua, mi-am luat adio de la fosta mea profesoară de limbă romană din generală. Unguroaică. Îmi amintesc şi acum cum ne calcula mediile în maghiară. În clasa a cincea, la sfârşitul orei, ne citea de fiecare dată din cartea ei preferată cu poveşti. Nu se pricepea la bancuri, însă ne povestea despre soţul ei, profesor de matematică, care întotdeauna încurca adunările în somn. I se părea incredibil de amuzant. O dată la două zile îşi schimba culoarea lacului de pe unghii. Avea un număr incredibil de mare de culori şi cred că am invidiat-o întotdeauna pentru asta.
Nu credeam că voi scrie despre asta vreodată… O altfel de noapte… De câte ori se întunecă zarea şi universul e cuprins de pace? De câte ori… lumina dispare şi liniştit asişti la moartea cerului (de câte ori s-a întâmplat asta pentru tine?)? Pentru mine a fost O data, odată. Cu împăcare lăsam lumina să mi se evapore de pe chip, privind la infernul din cer, la roşeaţa portocalie a azurului. Înainte erau amândouă: şi pământ şi cer, fără a putea spune când şi unde se sfârşea unul şi începea celălalt; se continuau unul pe altul. Dând capul pe spate sau aplecându-l, spre vârfurile adidaşilor, puteai şti ce şi cum. Simţeam că totul se contopeşte, că mă absoarbe plăcut acest calm de culoare, că sunt şi mă las încet tras spre paradis. Citeşte în continuare »
Am auzit că filmu’ ăsta rulează în cinematograful de la mine din oraş. Mi-am dat seama din afiş că este o producţie germană şi din ce-am citit pe net mi-am dat seama că îi ceva de capul lui. Aşa că m-am dus. În sală erau bineînţeles vreo 15 oameni. Şi-a început filmul. Trebuie să recunosc că la intrare n-aveam cine ştie ce mari aşteptări, dar de, la cinema este bine să vezi producţii de toate felurile. Dar la ieşire am iesit cu un zâmbet mare pe faţă, în minte derulându-mi-se secvenţe apetisante din film.
M-am trezit astăzi în jur de ora 13. Poate chiar 14. Oricum chestia cu timpul este subiectivă încă de prin secolul al 18-lea, când un tip despre care azi se spune că a murit virgin, pe numele lui Immanuel Kant, a postulat că timpul este relativ iar dupa vreo două sute de ani, un alt tip din naţiunea pe care în secolul 20 compatrioţii filosofului de mai sus, au ucis-o pe scară largă, cu sânge rece, acel tip a demostrat ştiinţific că neamţul avea dreptate. Cel puţin eu, fiind preocupat de „ştiinţele” umaniste, asta reţin că a făcut Einstein prin teoria relativităţii. Dar nu voi cădea în speculaţii legate de rasism sau intelectualisme. Pornisem exclusiv de la ideea că mă trezisem azi destul de cu fundul în sus.
Frumuseţea de vacanţă de vară e aproape pe sfârşite, dar nu trebuie să ne întristăm! Mai sunt 3 săptămâni pe care, cu siguranţă, nu le vom mai irosi. Pe scurt, am făcut un mic plan de savurat a ultimelor 19 zile rămase în “joc” – un plan pentru mine, un plan anti-plictiseală şi de pregătire pentru toamnă şi şcoală.
Dormit, odihnă totală. Căci nopţile nedormite nu trebuie să ne afecteze sistemul nervos, ce se pregăteşte de şcoală. Căci voi sunteţi nişte cititori smart.
Grupurile astea vin din mai multe genuri, zone şi epoci, pot fi mai mult sau mai puţin cunoscute, dar merită cel puţin o ascultare. Din seria TDCSNA azi avem o retrospectivă R.E.M..
R.E.M.
Cu mult înainte ca Nirvana să ridice genul de alternative rock la un nivel de vizibilitate maximă, R.E.M. au fost printre primele grupuri foarte populare de alternative rock (sau “college rock”, în perioada înainte ca termenul de “alternative” să apară), iar succesul lor imens (la vârful carierei erau unul din cele mai populare grupuri de rock din SUA şi competitori cu U2) a ajutat la formarea genului de alt-rock în sine după o perioadă dominată de post-punk şi New Wave. Formaţi în 1980 în Athens, Georgia, membrii sunt:
Michael Stipe – vocal, harmonica, claviaturi, chitară acustică (rar)
Peter Buck – chitară, mandolină, claviaturi, dulcimer, bas (rar)
Mike Mills – bas, vocal backup, pian, claviaturi, acordeon, chitară (rar)
Bill Berry – tobe, percuţie, vocal backup, pian, chitară, bas (1980-1997)
| www.wordpress.org
Feed RSS
Twitter
31.08.2009 
