Astăzi se împlinesc 20 de ani de la căderea Zidului din Berlin, probabil cel mai faimos simbol al războiului rece. Acesta, oricât de spontan ar fi apărut, a fost un proces lung, început cu ascensiunea lui Mihail Gorbaciov, Ungaria şi Cehoslovacia îndepărtând restricţiile de la graniţele lor cu Austria şi terminat cu căderea zidului şi, eventual, reunificarea Germaniei pe 3 octombrie 1990. Dar indiferent de detalii istorice, căderea zidului a reprezentat un moment cu o importanţă imensă acompaniat de o euforie şi o festivitate generală în rândul germanilor, ca simbol al sfârşitului războiului rece şi primul pas către reunificarea Germaniei.
Cam asta e tot ce poate fi spus pe scurt despre subiect – sigur există mai multe surse care au articole mai detaliate decât al meu, dar intenţia mea era o simplă comemorare a acestei aniversări. Iată în schimb nişte reportaje din acele zile:
Am probleme cu concizia. Pe scurt: adus pe lume în 1991 şi crescut cu MTV, Cartoon Network şi eventual orice mi se revărsa prin modem pe o dietă bogată în tot felul de filme, muzică, anime, desene, jocuri şi SF, am desăvârşit o înclinaţie pentru lucrări artistice mai "diferite" ce adună mulţi fani dar rămân la statutul de obscuritate, sau pur şi simplu sunt mai cunoscute în afara României. Asta nu înseamnă cumva că nu-mi plac lucrurile foarte faimoase, hell no. Doar că mă orientez ceva mai mult spre obscurităţi, în special după standardele române. Când nu valorific cunoştinţele imense şi nefolositoare pentru amdoar18ani în forma TDCSNA şi alte analize/critici/retrospective, sunt mai mult sau mai puţin ca orice om - ascult chestii, mă uit la filme/seriale, citesc etc. OK, recunosc că am moştenit o pasiune pentru muzică de la tatăl meu şi acum compun piese folosind programe de calculator. Dar restul e destul de banal.
Feed RSS
Twitter
09.11.2009 
