“Pânza de păianjen“ – Cella Serghi

Pânza de păianjen - Cella Serghi“Pânza de păinajen” e unul din romanele mele preferate. Pur şi simplu nu-l mai puteam lăsa din mână. L-am citit repejor şi când am văzut că s-a terminat m-am întristat, căci voiam să citesc din el aşa, la infinit.

Iniţial nu credeam că o să îmi placă aşa de mult. Mi se părea scris prea banal şi eram sigură că o să rămân cu un gust amar, de vină fiind faptul că în ultima vreme citisem romane mai complexe, ultimul roman citit fiind chiar “Umiliţi şi obidiţi“ al lui Dostoievski.

Şi uite că m-am înşelat. Poate prin această simplitate din început s-a realizat complexitatea romanului. Romanul debutează din perspectiva Ilincăi, prietena cea mai bună a eroinei principale, numită Diana Slavu. Aceasta pare să fie interesată doar de viaţa Dianei, de marea iubire adolescentină a acesteia, de perioada în care a cunoscut-o, de puternica impresie pe care i-a făcut-o. Îţi dă parcă impresia unei obsesii. Aceasta îşi vedea prietena ca fiind perfectă şi nu îi înţelegea alegerile atât de imperfecte. Însă primeşte caietele – jurnal scrise de Diana şi atunci înţelege totul“.

E incredibil cum, deşi credem că ne cunoaştem între noi, nu e deloc aşa. Cu toţii acţionăm într-un anumit fel, avem o anumită reacţie la diverşi factori din mediu deoarece suntem influenţaţi de experienţe anterioare. Şi în funcţie de acestea mai şi judecăm celelalte persoane. Noi nu suntem capabili să-i înţelegem pe cei din jur, chiar dacă avem această impresie. Noi înţelegem doar din punctul nostru de vedere, nu şi din al lor. Oricât de mult am cunoaşte noi o persoană, nu vom ajunge nicicând să o înţelegem cu adevărat. Şi chestia asta e destul de tristă, pe mine una mă indispune. Îmi place să cred că ştiu cât mai multe despre persoanele din jurul meu, încerc să le analizez şi să le înţeleg reacţiile. Această carte însă m-a făcut să realizez că nu am cum.

Dar mai bine să revin la roman. Iubitorii de mare vor adora cartea asta cu siguranţă. Scriitoarea descrie superb Mangalia şi Balcik-ul din punctul de vedere al Dianei. Parcă îţi doreşti să te duci pe acolo, chiar dacă ai mai fost, numai pentru a revedea locurile prin ochii ei. Simţi că parcă e normal să îi găseşti acolo pe ea şi pe Petre Barbu, respectiv pe Alex şi să îi urmăreşti din umbră, tu ştiind totul dinainte, simţindu-te ca un autor omnişcient.

După însăşi afirmaţia Cellei Serghi, romanul este strâns legat de propria-i viaţă şi de marea experienţă ce a acumulat-o într-un timp destul de scurt.

E romanul vieţii mele, aşa cum a fost, cu eşecurile ei, care mi-au folosit totuşi, fără de care n-aş fi scris. Romanul s-ar fi putut numi, foarte bine, “În căutarea fericirii”.

Un lucru pe care probabil unii din voi nu îl ştiu este că Cella Serghi era prietenă bună cu marii scriitori Camil Petrescu, Mihail Sebastian şi Liviu Rebreanu.

Am ajuns scriitoare pentru că am avut ceva de spus. Sigur, atmosfera în care am trăit, între Camil, Sebastian, a avut un rol. Am avut norocul să fiu lansată de scriitori de notorietate. Romanul meu avea o banderolă pe care scria: “Liviu Rebreanu, Camil Petrescu şi Mihail Sebastian au recomandat editurii acest roman“.

În incheiere, vă ofer ceva ce am găsit pe internet, despre iubirea dintre Cella Serghi şi Camil Petrescu.

Distribuie:

Echipa

AmDoar18Ani.ro este un blog colectiv ce îşi propune să informeze tinerii liceeni. Îi vom ţine la curent cu evenimente care mai de care mai interesante, ce îi vor ajuta să îşi petreacă într-un mod folositor timpul liber.

17 Comentarii

  • Reply 15.December.2009

    BiancaO

    Daca tot ti-a placut, iti recomand si “Pe firul de paianjen al memoriei”. Povestea Cellei, a cartii asteia, dar si a celorlalte.

    • Reply 15.December.2009

      Patty

      da, am de gand sa o citesc :)

  • Reply 15.December.2009

    Irina

    Ce frumos. Abia astept sa-mi imprumuti cartea! :X

  • Reply 15.December.2009

    Anamaria

    Eu am citit-o acu’ vreo juma’ de an. O alta carte scrisa de Cella Serghi la fel de frumoasa si surprinzatoare e “Cartea Mironei” sau “Mirona” depinde de editie.

    • Reply 20.December.2009

      bb_girl

      Cartea Mironei e bună pentru cei cărora le plac lecturile plictisitoare..

  • Reply 17.December.2009

    Alice

    foarte dragut articol , mai ales ca iti impartasesc parerile legate de cunoasterea persoanelor celor din jur . ma lasa mereu cu un gust amar atunci cand ma izbeste realitatea si imi dau seama ca oricat as fi de apropiata de prietenii mei , fiecare avem propriile secrete si de multe ori nu ne intelegem unul pe celalalt. si n-am vazut asta numai la mine , ci si la ce-i din jur .

    cartea de asemenea e una dintre preferatele mele . la inceput am fost usor sceptica , nu credeam ca o sa-mi placa , dar m-a impresionat intr-un mod placut .

  • Reply 23.January.2010

    Iulia I.

    Eu am fost si inca sunt fascinata de Diana Slavu.Din exterior parea ca are o viata perfecta, dar de fapt viata ei a insemnat sacrificiu si greutati.
    I-am admirat tatal pentru atitudinea sa corecta si justetea dupa care-si ghida viata, mama ei pentru ca a renuntat la atat de multe ca ea sa poate avea o viata de care sa nu se rusineze.La inceput am condamnat-o fiindca am privit-o ca pe o fiica nerecunoascatoare si putin infumurata [constienta fiind de frumusetea ei], dar spre final i-am inteles drama [si am plans :”>].
    Intr-adevar, Balcicul descris de Diana pare poezie.Desi n-am fost niciodata, iubesc locatia <3

    • Reply 12.June.2012

      Diana

      Buna ! Am fost eu la Balcic si e foarte frumos … si cand am ajuns acolo m-am gadit la ea, la Diana ! Eu am primit carte de la tatal meu cu dedicatia “pentru fiica mea, Diana. 1972”.Eu m-am nasut in 1973. Tata a citit carte si i-a placut foarte mult ! Cand a aflat ca mama e insarcinata el a vrut si a stiut ca o sa aiba o fata care se va numi Diana !
      Este o carte foarte frumos scrisa ! Ai senzatia ca vezi nu ca citesti !!!

  • Reply 3.February.2010

    Flori

    Am citit “Panza de paianjen” cu emotie si curiozitate pentru descoperirea finalului dar si cu o mare tristete pentru ca ajungeam la capatul povestii! Este prima carte scrisa de Cella Serghi si cea mai completa, desavarsita si incredibila! Am citit si “Cartea Mironei” insa sclipirile nu sunt chiar atat de evidente!

  • Reply 5.February.2010

    Bia

    Pânza de paianjen este unul dintre cele mai savuroase romane româneşti, stârneşte şi eliberează în aceaşi timp. Personaje controversate şi atmosferă de roman clasic… O carte reuşită din toate punctele de vedere, păcat de autoare care a trăit şi a creat într-un con de umbră :(

  • Reply 22.April.2010

    F

    Si eu citesc cartea. Mai am un capitol, sunt foarte curioasa cum se termina. E o carte de dragoste foarte tare.. in unele faze chiar ma regasesc:D. Am citit si alte carti de dragoste, dar “Panza de paianjen” e UNICA!
    Mi-ar placea sa apara si un film;)).. ar fi chiar tare!
    Bye!

  • Reply 6.August.2010

    Iulia

    Am inceput si eu Panza de paianjen… Tot ce pot sa spun pana acum este ca sunt captivata si ca ma bucur de intamplarea care a facut sa ajunga in mana mea din greseala. Tocmai terminasem de citit “Doamna Bovary”, alt roman plin de semnificatii si vroiam neaparat sa incep altceva. Am ales-o din biblioteca vecinei pentru ca m-a atras titlul. Mi-am dat seama imediat ca este o carte pe gustul meu. De-abia astept sa o termin si sa-mi pot face o parere completa despre Diana.
    Am fost in Balcic de doua ori. Castelul Reginei Maria, gradina, imprejurimile, totul este de poveste. As vrea sa pot sa incarc niste imagini superbe pe care am reusit sa le imortalizez cu aparatul insa nu stiu cum.

  • Reply 7.August.2010

    Alexandra-Georgiana

    Eu am citit-o acum cateva luni si mi-a placut foarte mult. Atat de mult incat mi-am procurat si “Mirona”, pe care am citit-o. Daca ar trebui sa le compar sau sa aleg una dintre ele, n-as putea. Mie mi s-au parut la fel de reusite, scrise cu o foarte mare grija si mult talent.
    “Panza de paianjen” este un roman captivant, care te prinde in “vraja” sa inca din primul paragraf. E o lectura foarte potrivita pentru vacanta de vara, mai ales daca este citit pe plaja.

  • Reply 14.September.2010

    andra

    Mie mi-a placut foarte mult romanul, l-am citit in 2 zile. Am trait alaturi ce Diana( nici nu i se potrivea un nume mai bine)toate trairile ei si intensitatea sentimentelor pt Alex. Este un roman de exceptie prin complexitatea personajului si prin formarea ei ca femeie. Finalul este neasteptat, puteam sa jur ca o sa moara, dar a fost tocmai invers, era plina de speranta…chiar trebuie apreciat asta si pt mine “Panza de paianjen” o sa ramana in top 10 carti bune.

  • Reply 19.June.2011

    Elisa

    Pur si simplu ador cartea asta,am citit-o de mii de ori.o ador

  • Reply 4.December.2011

    Tadotakii

    Am citit cartea, o ador!

  • Reply 12.June.2012

    Diana

    Pentru mine e o carte de suflet ! O am de la tatal meu si cat am stat la parinti cartea nu a parasit biblioteca noastra ! Tata le spunea: “E carte Dianei, nu o imprumut !” Am avut impresia, toata copilaria ca, “Panza de paianjen” e scrisa pentru mine. Acum cartea este in biblioteca mea ! Ma numesc Diana datorita ei si-mi place numele meu ! (sunt nascuta in 1973 !)

Lasă un răspuns

Atenţie! Noi suntem prieteni cu limba română şi nu mai acceptăm comentarii care nu respectă regulile de bun simţ ale gramaticii limbii noastre oficiale.
Îţi mulţumim pentru înţelegere.