Ştiţi cum e atunci când ştiţi un loc şi nu puteţi să nu zâmbiţi, indiferent cât de des l-aţi vedea? Aşa e cu
Soul Rebel, un magazin simpatic, plin de fericire, voie bună, zâmbete şi muzică.
Eu, cel puţin, nu pot să nu am un zâmbet larg pe faţă când intru în magazin. De fiecare dată.. :)
nu încercăm să schimbăm lumea, ci doar să oferim ceva frumos celor ce îndrăgesc genul.
Cum a început totul, cum v-a venit ideea să aveţi magazinul?
Pasiunea pentru hainele şi accesoriile frumoase, călătoriile şi lucrurile minunate pe care le-am văzut în diverse oraşe europene, dorinţa de a oferi câte ceva din ceea ce nouă ne place foarte mult şi altor persoane
Citeşte în continuare »
Romanul “Pe aripile vântului” (Gone with the wind) a fost publicat în anul 1936, fiind sigura operă scrisă de Margaret Mitchell. Titlul este un vers dintr-un poem al lui Ernest Dowson, expresia regăsindu-se doar o singură dată în primul volum.
Acţiunea romanului se petrece în Georgia, un stat din S-E SUA, în timpul Războiului Civil şi mai apoi a Reconstrucţiei. Protagonista, Scarlett O’Hara, este însăşi definiţia femeii puternice, capabile de orice pentru îndeplinirea scopurilor sale, a frumuseţii, a charme-ului, a ochilor verzi şi a taliei de viespe.
Citeşte în continuare »
N-am avut niciodată nici în clin nici în mânecă cu dragostea. E pur şi simplu un subiect care nu mă mai pasionează de mult, deşi îmi place când îmi trezeşte furnici în stomac. Recunosc.
Însă.
În ultima perioadă am întâlnit tot mai mulţi oameni care se trezesc vorbind la miezul nopţii despre iubirile pe care le păstrează în suflet. Mi se pare drăguţ faptul că nu şi-au uitat sufletele pereche, însă Erasmus e lumea în care orice e posibil, aşa că nimeni nu refuză nimic. Citeşte în continuare »
Din cauza vremii nefavorabile, în Bucureşti, Festivalul Luminii se amână , de altfel se amână şi pentru cei din Cluj-Napoca, dar în celelalte oraşe evenimentul încă stă în picioare, sperăm că vremea nu o să le pună şi lor beţe în roate.
Deci sâmbătă, 13 martie, vă aşteptăm între orele 19-21 în următoarele oraşe : Citeşte în continuare »
Încă de la început îl recomand celor care vor bună dispoziţie şi două ore antrenante, iar celor care caută similarităţi cu primul volum din seria lui Rick Riordan şi logică narativă le spun să stea acasă.
Un adolescent cu probleme, Percy Jackson, se dovedeşte a fi Perseu, băiatul celebrului Poseidon, 
zeul mărilor, unul din cei Trei Mari, triada de zei-fraţi care se află în centrul mitologiei greceşti, în care mai sunt incluşi Zeus, şeful Olimpului, şi Hades, stăpânul Infernului. După cum bine ştiţi, zeii aveau obiceiul de a se “întovărăşi” cu muritorii, copii rezultaţi fiind semi-zei, aşa cum au fost Hercule, Ahile, Iason sau Tezeu. Percy este implicat fără voia lui într-o “gâlceavă a zeilor“ care ameninţa existenţa umanităţii, iscată din dispariţia fulgerului, arma supremă a lui Zeus. Citeşte în continuare »
Mai întai de toate, să-mi cer scuze pentru numele unor artişti scrise eronat.
Am fost duminică, 7 Martie, la festivalul de folk “Om Bun”, a XX-a ediţie. În deschidere a cântat Maria Gheorghe, urmată de Daniel Iancu, cu un număr haios. Versurile erau scrise într-un mod foarte amuzant şi plăcut. Următorul a fost Andrieş, care a energizat publicul cu “Tamara”, “Capu“™ şi gâtu“™”, “Pneumonie” şi cu “Femeile-s autobuze”.
Al patrulea cântăreţ a fost Mircea Florian, împreună cu Ceata Metopolică. A doua şi ultima cântareaţă a fost Ada Milea împreună cu Bobo. Aceasta ne-a povestit despre Gogol, un nas care fugise de pe faţa stăpânului său. În-afară de aceasta, a mai cântat şi “Colind Horror“, “Stai“ şi “Andreea“.
Citeşte în continuare »
Mă refer la următorul articol http://amdoar18ani.ro/analfabeti-pretutindenti/
Ştii ce mă amuză cel mai tare, în unele momente? Scurtmetraje în care nişte oameni umili încearcă să se revolte, iar când mai apare şi o anumită persoană cu o expresie “umanistă“ pe faţă, totul culminează, pentru mine, cu o bufnire în râs, căci nimic nu le-a reuşit. Ca să fiu mai bine înţeles, am să amintesc de un joc, când eram noi mici, cineva ne cerea să ne enervăm, să afişăm o faţă de om furios, să ne încruntăm, noi o făceam, arătam mai mult sau mai puţini ameninţători, iar atunci, cel care ne-a cerut să procedăm astfel, ne punea degetul între sprâncene şi ne ridica în sus pielea, astfel că trăsăturile noastre nu mai erau ale unui om roşu de furie, ci ale unui om umil care cere îndurare, arătând ca şi cum ar fi gata să plângă. Acest lucru stârnea hohote de râs din partea celui care ne-a păcălit. Citeşte în continuare »
Mă trezesc şi iau micul dejun. Sarmale şi 3 mandarine. Una dulce, una seacă şi una plină de sâmburi. Îmi propun să respect tradiţiile în vigoare. Aşadar, astăzi beau nu unul, nici două , ci 44 de pahare de cola. Încep cu 8 pahare după micul dejun. Simt că urmează o zi bună. Doar am avut sarmale şi cola de dimineaţă. Şi ăsta e semn bun
Îmi scot rolele la o plimbare. Ies din scară. Stupoare! Afară plouă mărunt. Mă încrunt. Scrutez orizontul în căutarea unui lucru pe care să îl pot înjura. “˜raţi ai dracu de nori antene şi pasăre să fiţi. Dintre resemnare şi sfidare aleg sfidarea. Pornesc pe role pe marginea străzii. Într-un interval de 5 minute, picăturile de ploaie se transformă în picături şi mai mari de ploaie care ajung a deveni, incredibil, bagami-aş picioarele, NENOROCIŢI DE FULGI DE NEA! Citeşte în continuare »
Când ai vazut ultima oară curcubeul?
Dacă nu-ţi aminteşti înseamnă că faci parte dintre cei pe care îi invităm la Festivalul Luminii, pe 13 martie, în oraşul tău ( Alba Iulia, Bacău, Cluj-Napoca, Hunedoara, Miercurea Ciuc, Paşcani, Rădăuţi, Tîrgu Jiu, Timişoara, Tîrgu Mureş) iar în Bucureşti in luna mai.
Nu vor fi flăcări imense, nu vor lumina reflectoare puternice, nici măcar nu se va desfăşura când soarele e sus pe cer.
Vor fi gulguţe ““ cutiuţe cu lumânări mici. 5000 de lumânări. Vor fi cîntece de munte, piese de teatru de stradă, expoziţii de fotografii şi mai ales… bucuria lucrurilor mărunte.
Citeşte în continuare »
În numărul din februarie, Teen Press abordează o temă complexă: contraste. Este o temă ce poate fi analizată din multe perspective, aşa că asta au şi făcut tinerii care scriu în revistă.
La cea mai populară secţiune, “Anti vs Contra“, de data asta Robert Lazăr este “Pro DA“, iar Arina Lazăr este “Pro NU“. Citind titlul “Pro DA“ m-am gândit la nişte idei similare cu cele din filmul Yes Man, dar Robert te face să vrei să spui “da“ prezentându-ţi avantajele oamenilor cu această gândire pozitivă, cu dorinţa constantă de a profita de oportunităţi. Arina susţine refuzul în sensul lui raţional, adică “nu“ ca răspuns la lucrurile dăunătoare, şi nu îl tratează ca pe o emblemă a oamenilor negativişti şi antisociali. Aşa că cele două articole nu se “ceartă“, ci se completează, zic eu. Citeşte în continuare »
Feed RSS
Twitter
14.03.2010 
